Â
Cele mai cunoscute modalități de folosire a plantelor medicinale
 Plantele medicinale sunt remedii total naturale care oferă o multitudine de beneficii și proprietăți terapeutice organismului uman. În principal, plantele medicinale sunt utilizate sub diverse forme pentru prevenirea și/sau tratarea și ameliorarea diverselor boli, tulburări sau afecțiuni de sănătate.
 În general, plantele medicinale se folosesc în preparate simple care facilitează atunci când sunt aplicate sau consumate, contactul dintre substanțele vindecătoare și zona specifică asupra căreia acționează. Modalitățile cele mai cunoscute de utilizare a plantelor medicinale sunt următoarele:
1. Infuzia
 Infuzia din plante medicinale se prepară adăugând apă fierbinte peste plantele proaspete sau uscate, în proporție de o linguriță sau două, conform instrucțiunilor specifice. Infuzia se acoperă și se lasă deoparte între cinci și zece minute. Apoi se strecoară și se consumă, eventual îndulcită cu miere de albine sau extract de stevia. Se pot consuma între trei și cinci căni de infuzie pe zi. Acest mod de preparare este indicat pentru părțile moi ale plantei. Dacă însă se folosesc semințele, tulpina sau rădăcina, se recomandă ca acestea să se mărunțească, iar timpul de infuzare să fie între 20 și 30 minute. Prepararea infuziilor și a ceaiurilor din plante este simplă, însă cantitatea de plante sau fructe pe care o vom utiliza este variabilă, de aceea este necesar să cunoaștem doza recomandată pentru fiecare plantă (de regulă aceasta este o lingură sau două lingurițe). O altă recomandare constă în utilizarea apei naturale filtrate în cazul preparării infuziilor sau a apei pure de izvor.
2. Maceratul la rece
 Maceratul la rece din plante este foarte valoros deoarece păstrează toate proprietățile terapeutice ale plantelor medicinale și se obține astfel: una sau două lingurițe de plante proaspete sau uscate (după caz) se adaugă la o jumătate de litru de apă plată sau de izvor și se lasă la macerat (preferabil acoperite cu un capac) timp de 12 - 18 ore pentru părțile mai delicate ale plantei (flori și frunze) și timp de 18 - 24 ore pentru semințe, tulpini sau rădăcini. Apa cu plante se lasă astfel la temperatura ambiantă. După această perioadă de timp, maceratul se strecoară, se poate încălzi ușor (dar nu se fierbe!) și se consumă fără a adăuga niciun îndulcitor. Această metodă este indicată în special în cazul plantelor bogate în uleiuri esențiale, ceea ce permite asimilarea vitaminelor și mineralelor pe care le conține planta respectivă.
3. Decoctul
 Decoctul din plante se prepară astfel: într-un recipient de porțelan sau de sticlă se toarnă apă rece și se adaugă una sau două lingurițe de plante uscate sau proaspete. Decoctul se lasă la foc mic timp de 10 – 15 minute. Apoi se lasă la răcit câteva minute, se strecoară și se consumă fără adăuga niciun fel de îndulcitor. Se pot consuma între 3-5 căni de decoct pe zi. Fitoterapeuții recomandă această metodă, în special pentru părțile dure ale plantei, deoarece acestea își eliberează mai greu principiile active.
4. Băile cu adaos de plante
 Băile cu adaos de plante sunt recomandate în special pentru stimularea și regenerarea întregului corp. De asemenea, băile cu plante sunt recomandate ca fiind excelente remedii sedative, având acțiuni calmante (în cazul băilor cu lavandă, roiniță, sunătoare sau mușețel). Modul în care se pregătește o baie cu plante este următorul: mai întâi se prepară o infuzie sau un decoct din plantele alese, adăugând cantitatea necesară pentru un litru de apă. Apoi infuzia sau decoctul se strecoară și se amestecă cu apa de baie. Se recomandă ca băile cu plante să se realizeze doar o dată pe zi. O altă modalitate de a realiza băi cu plante este aceea de a pregăti un săculeț de pânză fină în care se vor introduce plantele alese și care se va scufunda în apa de baie, pentru a se infuza direct.
5. Tincturile
 Tincturile din plante medicinale reprezintă metoda cea mai utilizată atunci când se intenționează ca principiile active ale unei plante să acționeze cât mai rapid posibil asupra organelor afectate.
 Pentru ca acest lucru să se petreacă, este necesar ca componentele chimice ale plantei să fie absorbite prin mucoasa gurii. O tinctură se prepară astfel: se acoperă 50 grame de plantă cu o jumătate de litru de alcool într-un recipient transparent de sticlă. Recipientul respectiv se închide bine și se plasează la soare timp de o săptămână.
 După această perioadă, se strecoară conținutul vasului, apoi preparatul se lasă deoparte încă o zi, după care lichidul se mai strecoară încă o dată printr-un filtru de hârtie. Tincturile se administrează conform indicațiilor specifice pentru fiecare plantă în parte; în general cantitățile recomandate sunt următoarele: pentru copii și adolescenți 10 picături, de 1-3 ori pe zi, iar pentru adulți câte 20 picături, de 1-3 ori pe zi.
6. Gargara
 Gargara se recomandă în cazul afecțiunilor de la nivelul gurii și gâtului. De asemenea, infuziile din plante medicinale antiseptice (precum mentă, salvie, rozmarin) se pot folosi pentru igiena orală dimineața și seara. Pentru a efectua gargară se prepară o infuzie sau un decoct (în funcție de planta folosită) din una sau două linguri de plantă la o cană de apă, apoi se face gargară cu preparatul respectiv, având grijă ca acesta să fie la temperatura camerei.
7. Compresele
 Compresele cu plante medicinale stimulează țesuturile și organele, fiind aplicate direct pe piele. Compresele se utilizează în cazul rănilor și a contuziilor. În cazul contuziilor și a inflamațiilor de la nivelul pielii, se recomandă compresele reci. Pentru a face o compresă este necesar să se pregătească mai întâi o infuzie sau un decoct din plantele respective, într-o proporție de 1 sau 2 linguri de plantă la 200 sau 300 ml de apă. Infuzia se lasă să se răcească la temperatura ambiantă, apoi se înmoaie o compresă de bumbac în aceasta și se aplică pe zona afectată de 1 - 3 ori pe zi.
8. Cataplasmele
 Cataplasmele sunt asemănătoare cu compresele, însă în acest caz, plantele se aplică direct pe zonele afectate ale corpului. Cataplasmele sunt în mod special indicate în cazuri le rănilor care se cicatrizează greu și în cazul contuziilor acute. Atunci când se folosesc plante proaspete acestea trebuie să fie spălate; plantele se vor strivi și se vor înfășura pe o pânză curată, aplicând-o apoi direct pe piele. În cazul plantelor uscate, acestea se vor introduce într-un săculeț de pânză fină care se va înmuia în apă caldă și se va aplica pe zona afectată. În general, cataplasmele se lasă să acționeze timp de 30 minute.
9. Unguentele
 Unguentele din plante medicinale acționează în mod asemănător cu cataplasmele, însă pot fi lăsate să acționeze mai mult timp pe piele. Unguentele se prepară astfel: se amestecă planta indicată -fie măcinată, fie sucul obținut din aceasta- cu o substanță grasă, cum este vaselina sau uleiul de cocos. Unguentele din plante medicinale se aplică la nevoie, pe zonele afectate.
10. Pulberile medicinale
 Preparatele pe bază de plante, sub formă de pulbere, pot fi utilizate atât intern, dar și extern. În cazul utilizării interne, se poate dilua o cantitate mică de pulbere într-un pahar cu apă și se administrează de 3 ori pe zi, cu o jumătate de oră înainte sau după mese. De asemenea, pulberea obținută din plantele medicinale măcinate se poate ține sublingual, umezită cu puțină apă, timp de 10-15 minute pentru ca principiile active ale plantei să acționeze, după care se înghite cu apă. Dacă este utilizată extern, pulberea din plante se poate amesteca cu ulei, vaselină sau apă și se aplică pe pielea rănită sau inflamată sub formă de cataplasme.
11. Uleiurile din plante
 Plantele medicinale pot fi utilizate sub formă de uleiuri atunci când nu este posibil să se realizeze unguente sau comprese și se recomandă pentru aceleași utilizări. Pentru a prepara uleiurile din plante se va folosi un pumn de plante uscate sau proaspete care se vor introduce într-un recipient de sticlă închisă la culoare și se acoperă cu ulei de măsline sau de migdale. Recipientul se închide bine și se lasă într-un loc însorit timp de 2 sau 3 săptămâni, după caz. Apoi uleiul astfel obținut se filtrează și se folosește ca atare, după cum e cazul.
12. Inhalațiile
 Inhalațiile cu plante medicinale sunt foarte bune în cazul afecțiunilor căilor respiratorii, deoarece efectele terapeutice ale vaporilor de apă caldă împreună cu substanțele volatile ale plantelor înlătură simptomele neplăcute ale răcelii sau gripei. Pentru a realiza inhalații, se va adăuga planta medicinală aleasă (eucalipt, mentă, cimbru, busuioc, mușețel, rozmarin, etc.). în proporție de 1 sau 2 linguri de plantă uscată sau proaspătă la o jumătate de litru de apă. Având capul acoperit cu un prosop suficient de mare, se inspiră și se expiră vaporii acestei infuzii timp de 10-15 minute. Inhalațiile cu plante medicinale se realizează o dată pe zi.
Â
Principiile active ale plantelor medicinale
 Diferitele plante medicinale conțin anumite grupe de substanțe fitochimice care au numeroase efecte benefice asupra organismului. Iată care sunt acestea:
 Rășinile: acestea se formează în zonele deschise sau tăiate ale unor plante și copaci pentru a proteja și limita pierderile de apă ale acestora.
Principiile amare: în organismul uman acestea stimulează producerea de suc gastric, favorizând digestia, tocmai de aceea sunt folosite ca tonice digestive.
 Taninii: au proprietăți antiseptice, astringente, antibiotice și vasoconstrictoare.
Alcaloizii: aceștia pot fi produși doar de plante, iar din rândul lor se remarcă morfina, cafeina și chinina, însă în prezent se cunosc mai mult de trei mii de alcaloizi care au diverse proprietăți curative.
Beneficiile și proprietățile terapeutice ale plantelor medicinale
 În generozitatea sa, natura ne oferă remediile perfecte pentru o multitudine de boli și de afecțiuni de sănătate. În general, plantele medicinale au următoarele proprietăți terapeutice:
 - Antiinflamatorii
Ajută la reducerea inflamațiilor interne (care apar la nivelul diverselor organe, cum sunt ficatul și rinichii) și externe (când afectează pielea sau musculatura). Acest beneficiu apare deoarece ajută la eliminarea cauzei durerii care stă la baza inflamației.
 - Antitermice
Ajută la scăderea temperaturii, motiv pentru care aceste proprietăți sunt folositoare în cazul acelor boli care provoacă febră. Febra este de fapt o reacție pozitivă a organismului care de fapt contribuie la înlăturarea proceselor infecțioase.
 - Astringente
Aceste proprietăți produc o contracție a țesuturilor organice, iar în același timp exercită o acțiune tonică. Aceste proprietăți pe care le au unele plante medicinale sunt utile de exemplu la combaterea diareei.
 - Carminative
Ajută și facilitează eliminarea gazelor abdominale și a flatulenței, care se produc în principal ca și consecință a unei digestii lente sau dificile.
 - Diuretice
Acestea stimulează eliminarea urinei, ajutând astfel la eliminarea toxinelor din corp și sunt ideale contra retenției de lichide. Din acest motiv, sunt utile în cazurile de creatinină ridicată sau în curele de slăbire.
 - Sudorifice
Acestea au aproape aceeași funcție ca și diureticele, cu deosebirea că cele sudorifice stimulează producerea transpirației și prin urmare, eliminarea toxinelor din corp.
 - Stimulente
Ajută la combaterea efectelor oboselii, îmbunătățind în mod punctual starea generală a organismului.
 - Expectorante
Ajută la facilitarea - așa cum indică și numele lor - expectorațiilor, fiind ideale pentru eliminarea mucozităților bronșiale ca și consecință a unui proces infecțios care se dezvoltă la nivelul aparatului respirator.
 - Calmante/sedative
Sunt ideale pentru relaxarea și calmarea corpului și a minții, ajutând la relaxarea sistemului nervos atunci când acesta este iritat sau epuizat.
 - Laxative
Favorizează evacuarea intestinelor, fiind recomandate, de exemplu, în cazurile de constipație.
Bolile de la A la Z și remediile naturiste corespunzătoare
 • Afecțiuni circulatorii: Ginkgo biloba, Centella asiatica, Pătrunjel, Rozmarin, Busuioc, Oregano
 • Afecțiuni ale pielii: Centella asiatica, Passiflora, Gălbenele, Tătăneasă, Mușețel
 • Afecțiuni ale căilor urinare: Mărar, Busuioc, Usturoi, Pătrunjel, Virnanț, Turmeric, Urzică, Mătasea porumbului
 • Afecțiuni hepatice: Pelin, Păpădie, Mentă, Cimbru, Roiniță, Boldo, Anghinare
 • Anxietate: Mușețel, Roiniță, Passiflora, Coada-șoricelului, Dafin, Valerioană, Tei, Lavandă, Sunătoare, Trandafir, Mentă
 • Artrită: Angelică, Mușețel, Ghimbir, Mărar, Pătrunjel, Măghiran, Neem, Eucalipt, Aloe Vera, Turmeric, Ceai verde, Scoarță de salcie, Urzică, Arnică, Harpagofitum
 • Arsuri ușoare (uz extern): Roiniță, Aloe Vera, Mușețel, Tătăneasă, Centella asiatica, Rosa Mosqueta
 • Bronșită: Busuioc, Mentă, Rozmarin, Usturoi, Eucalipt, Salvie, Lemn-dulce, Nalbă, Urzică
 • Candidoză fungică: Oregano, Cimbru, Păpădie, Pau d'Arco, Boldo, Gențiană, Semințe de grapefruit
 • Colesterol ridicat: Usturoi, Ginseng, Ghimbir, Semințe de grapefruit
 • Colică hepatică: Mentă, Boldo, Baccharis
 • Colici abdominale: Fenicul, Anason, Busuioc, Ghimbir, MuÈ™eÈ›el, Mentă, Pelin, CedruÂ
 • Depresie: Sunătoare, Busuioc, Roiniță, Valeriană, Bergamotă, Tei, Șofran, Rozmarin, Ginseng, Coada-calului, Iasomie, Trandafir, Mentă
 • Diabet: Usturoi, Salvie, Ginseng, Aloe Vera, Nopal, Ciulin, Scorțișoară
 • Diaree: Rubarbă, Mentă, Salvie, Mușețel, Răchitan, Chimen
 • Disfuncție erectilă: Gingko biloba, Brânca ursului, Iasomie, Damiana, Usturoi, Ginseng, Macca, Scorțișoară, Ghimbir
 • Dureri de cap: Măghiran, Mușețel, Rozmarin, Ghimbir, Crețușcă, Mentă, Lavandă, Soc, Roiniță
 • Dureri în gât: Salvie, Mentă, Busuioc,Salcâm, Rooibos, Chimen, Ghimbir, Scorțișoară
 • Dureri de dinți: Cuișoare, Mărar, Tarhon, Dafin, Oregano, Salvie
 • Dureri de picioare: Gingko biloba, Salvie, Mușețel, Scorțișoară, Piper de Cayenne
 • Dureri menstruale: Mentă, Măghiran, Coada-șoricelului, Pasiflora, Roiniță, Mușețel
 • Gastrită: Mușețel, Lemn-dulce, Pătrunjel, Cardamom, Shatavari, Turmeric, Fenicul, Ghimbir, Aloe Vera
 • Gingii dureroase: Tarhon, Dafin, Oregano, Salvie, Crizantemă, Cimbru
 • Enfizem pulmonar: Cimbrișor, Aloe Vera, Echinaceea, Ceai verde, Mesteacăn, Ghimbir, Usturoi, Unguraș
 • Febră: Pătrunjel, Coada-șoricelului, Mușețel, Soc, Salvie, Mentă, Eucalipt, Cimbru
 • Flatulență: Busuioc, Mărar, Ghimbir, Piper, Mentă, Cimbru, Tarhon, Mărar, Oregano
 • Gripă: Limba-mielului, Isop, Ghimbir, Mușețel, Nalbă, Scorțișoară, Cimbru, Soc
 • Gută: Urzică, Trifoi roșu, Țelină
 • Hemoroizi: Nalbă, Hammamelis, Mentă, Tătăneasă, Aloe Vera, Neem
 • Halenă: Mentă, Pătrunjel, Mărar (semințe) Tarhon
 • Herpes labial și genital (uz extern): Gălbenele, Usturoi, Roiniță, Măghiran, Aloe Vera, Rozmarin, Păpădie, Echinaeea, Mentă, Eucalipt, Mușețel
 • ÃŽnÈ›epături de insecte: Roiniță, Dafin, MuÈ™eÈ›el, Nalbă, Mentă, LumânăricăÂ
 • Inapetență (lipsa poftei de mâncare): Pelin, Tarhon, Cimbru, Dafin
 • Insomnie: Roiniță, Valeriană, Sunătoare, Coada-È™oricelului, Passiflora, MuÈ™eÈ›el, DafinÂ
 • Paraziți intestinali: Cuișoare, Busuioc, Usturoi, Pătrunjel
 • Picior de atlet: Cimbru, Usturoi, Ruginiță, Scorțișoară, Gălbenele
 • Prevenirea cancerului: Turmeric, Ghimbir, Scorțișoară, Ceai verde, Mușețel, Ciuperci medicinale: Shiitake, Maitake, Reishi
 • Prevenirea cariilor: Ceai verde, Scorțișoară, Tarhon, Ulei de cocos
 • Prevenirea ulcerelor: Mușețel, Tei, Aloe Vera, Lemn-dulce, Ginseng, Gălbenele
 • Psoriazis: Centella asiatica, Păpădie, Coada-calului, Anghinare, Aloe Vera, Ceai verde,Â
 • Răgușeală: Lemn-dulce, Ghimbir, Busuioc, Eucalipt, Nalbă, Trandafiri
 • Răceală: Ghimbir, Isop, Cimbru, Isop, Oregano, Mentă
 • Răni (pentru vindecarea acestora, uz extern): Roiniță, Aloe Vera, Mentă, Hammamelis -Coada-șoricelului, Centella asiatica, Vineriță sau Splinuță, Pasiflora, Mușețel, Oregano, Dafin, Tarhon
 • Retenție de lichide: Usturoi, Urzică, Pătrunjel, Busuioc, Păpădie, Tătăneasă
 • Stres: Limba-mielului, Dafin, Mușețel, Roiniță, Rozmarin, Salvie, Mărar, Sunătoare, Mentă, Trandafir, Iasomie
 • Tensiune nervoasă: Roiniță, Dafin, Mușețel, Coada șoricelului, Trandafir, Portocal, Levănțică, Passiflora, Valeriană
 • Tulburări de menopauză: Fenicul, Pătrunjel, Rubarbă, Mentă, Mărar, Salvie, Busuioc, Oregano, Șofran, Ginseng corean, Luminița-nopții, Trifoi roșu, Dong Quai
 • Urticarie: Pătrunjel, Aloe Vera, Mușețel, Cimbru, Busuioc, Mentă
 • Varice: Centella asiatica, Hamamelis, Semințe de struguri.