Impactul certurilor dintre părinți asupra copiilor
Fie că sunt mai mari sau mai mititei, copiii simt întotdeauna când ceva este în neregulă. Încă din primele luni de viață bebeluÈ™ii pot simÈ›i starea de spirit a mamei în orice moment È™i sunt influenÈ›aÈ›i de către aceasta. Ce ne facem însă când în familie apar certurile? Fie că este vorba de bani, de relaÈ›ia cu socrii, de tensiunile È™i problemele nerezolvate din familie, de datorii, de gelozie, apar inevitabil certurile. Atunci copiii devin extrem de stresaÈ›i È™i acest lucru îi va afecta cu siguranță pe viitor.
Copiii de toate vârstele suferă când părinÈ›ii se ceartă
Încă din primele zile de viață, bebeluÈ™ii se pot manifesta zgomotos prin plâns atunci când părinÈ›ii se ceartă sau apar neînÈ›elegeri. Cercetătorii au făcut teste în acest domeniu È™i rezultatele au scos la iveală lucruri îngrijorătoare. Atunci când părinÈ›ii se ceartă, copiii simt teamă, neputință, vinovăție, ruÈ™ine, izolare, depresie, anxietate È™i se poate ajunge până la deviaÈ›ii de comportament. Cel mai trist lucru este faptul că părinÈ›ii nu realizează acest lucru È™i, cuprinÈ™i de iureÈ™ul furiei, È™i de a se descărca unul pe celălalt, ignoră faptul că micuÈ›ul este în apropiere, crezând că acesta trăieÈ™te în lumea lui cu jucăriile lui È™i atât. Lucru total eronat, spun specialiÈ™tii, deoarece copiii, chiar È™i atunci când noi nu observăm, ne „sorb„ cuvintele din gură efectiv.
Ce aud È™i ce înÈ›eleg copiii din certurile părinÈ›ilor?
Copiii percep în felul lor certurile părinÈ›ilor. Ei aud È›ipete, plânsete, văd frământări, reproÈ™uri, sesizează emoÈ›ii negative, È™i, chiar dacă avem de-a face cu copii mici care încă nu înÈ›eleg sensul cuvintelor È™i nu È™tiu că mami È™i tati se ceartă din cauza banilor sau a soacrei, aceÈ™tia se învinovățesc singuri. Faptul că nu cunosc sensul cuvintelor este cu atât mai rău pentru că trauma va fi cu mult mai mare dacă este lipsită de sens. De înÈ›eles, copiii mici nu înÈ›eleg mare lucru din certurile părinÈ›ilor, dar copiii mai mari, ajunÈ™i la pubertate ori adolescenÈ›ii încep să È›ină cu unul din părinÈ›i, să prindă o oarecare aversiune față de celălalt (spre exemplu pentru un tată dependent de alcool care caută ceartă des), să simtă revoltă dar È™i să aibă gânduri de sinucidere. Cearta în faÈ›a copiilor îi determină să simtă teamă, abandon, zădărnicie, revoltă, disperare, stări de rău, dureri de cap. De asemenea, reacÈ›iile copiilor sunt din cele mai diverse, aÈ™adar, în timp ce unii se ascund, alÈ›ii se reped să îl apare pe unul din părinÈ›i ori să îi împace. Unii copii amuÈ›esc, alÈ›ii È›ipă, se exteriorizează, unii pleacă de acasă în timp ce alÈ›ii rămân să se bage în cearta dintre cei doi.
Tipuri de conflicte
AÈ™a cum mulÈ›i dintre noi È™tim, conflictele sunt de mai multe tipuri È™i nu toate sunt de natură să ne sperie copiii. Conflictele inofensive, cele uÈ™oare, sunt cele care implică discuÈ›ii pe ton coborât, calm, cu argumente raÈ›ionale È™i în care se evită jignirile È™i apelativele. Acestea sunt cu adevărat inofensive pentru copil. Pe de altă parte, conflictele dăunătoare sunt cele în care ambii părinÈ›i È›ipă, exprimă ostilitate, se privesc urât, fac gesturi necugetate, spun vorbe grele, înjură, blestemă, se insultă, trântesc uÈ™i, È™i, în ultimă instanță, recurg la agresiune fizică. Aceste conflicte sunt cu adevărat periculoase pentru copii.
Efecte pe termen lung ale conflictelor asupra copiilor
Pe termen scurt, pot apărea stări de ameÈ›eală, de greață, de vomă, dureri de cap, chiar febră È™i stări de rău. Pe termen lung, însă, putem vorbi de tulburări comportamentale ale copiilor, de un copil retras, temător, depresiv, care se învinovățeÈ™te în permanență, de un individ care cu greu se adaptează în societate. Rezultatele proaste la È™coală sunt un alt indiciu că în familie sunt stări conflictuale, iar discuÈ›iile în contradictoriu cu alte persoane devin adevărate certuri È™i conflicte. Certurile pot constitui un factor de dezechilibru interior. De cele mai multe ori, certurile sunt interpretate ca un pericol pentru siguranÈ›a sa, mai ales când nu înÈ›elege motivele care le-au declanÈ™at.