Poate mintea să vindece într-adevăr corpul?

 Pare oarecum imposibil ca puterea gândurilor noastre și a emoțiilor să exercite transformări la nivel biologic și fizic, însă până în prezent există numeroase exemple științifice în acest sens, care ne arată că această posibilitate chiar este reală.

 O jurnalistă din domeniul științei, Jo Marchant, a oferit numeroase exemple similare în cartea sa intitulată "Cure" (Vindecare), a veteranilor din războiul din Irak și a multor altor persoane. Această jurnalistă a declarat pentru revista Scientific American:

 "În prezent există mai multe direcții de cercetare care sugerează că percepția noastră mentală asupra lumii ne informează și ghidează în mod constant sistemul nostru imunitar într-un mod care ne face să fim capabili să răspundem unor amenințări viitoare. Acesta a fost un moment ‘cheie’ pentru mine – mai exact, acela în care ideea unui corp și a unei minți interconectate, a conferit dintr-odată un sens mai științific decât o simplă cunoaștere efemeră a faptului că suntem separați de propria noastră materie".

 

Starea minții influențează starea sistemului imunitar

 Mintea, atât în sensul bun, cât și în cel rău, exercită o incredibilă putere asupra sănătății sistemului imunitar. De exemplu, stresul are o puternică influență negativă asupra funcției sistemului imunitar, tocmai de aceea, atunci când suntem foarte stresați suntem mai predispuși să răcim.

 Când cercetătorii de la Carnegie Mellon University au infectat participanții din cadrul unui studiu cu virusul unei răceli obișnuite, persoanele care au afirmat că sunt stresate au înregistrat o posibilitate dublă de a se îmbolnăvi în comparație cu cei care nu erau stresați.

 În cazul în care ne îmbolnăvim, factorii de stres emoțional pot determina chiar ca simptomele de răceală sau gripă să se înrăutățească. Așa cum a semnalat autorul principal al acestui studiu, Dr. Sheldon Cohen, Profesor de Psihologie din cadrul Carnegie Mellon University:

 "Inflamația este reglată în parte de hormonul cortizol, iar atunci când cortizolului nu i se permite să aibă această funcție, inflamația poate scăpa de sub control...

 Abilitatea sistemului imunitar de a regla inflamația, prezice cine va contacta o răceală, însă cel mai important aspect este acela că oferă o explicație a faptului cum anume poate stresul să declanșeze anumite boli.

 Atunci când suntem stresați, celulele sistemului imunitar sunt capabile să răspundă hormonului de control și în consecință, să producă nivele de inflamație care determină apariția bolilor.

 Datorită faptului că inflamația joacă un rol în multe boli precum bolile cardiovasculare, astmul și tulburările autoimunitare, acest model sugerează de asemenea de ce ne afectează stresul.

 La fel, opusul acestui exemplu este real, și anume că gândurile și atitudinile pozitive sunt capabile să provoace anumite transformări în corp care în schimb, întăresc sistemul imunitar, stimulând emoțiile pozitive, reducând durerea și împiedicând apariția bolilor cronice, ameliorând și combătând stresul.

 De exemplu, un alt studiu științific a demonstrat că fericirea, optimismul, împlinirea în viață, precum și alte caracteristici psihologice pozitive sunt asociate cu un risc mai scăzut de a a avea o boală cardiacă.

 S-a demonstrat științific inclusiv faptul că fericirea poate influența genele! O echipă de cercetători de la UCLA a demonstrată că persoanele care trăiesc o profundă senzație de fericire și bunăstare au nivele mult mai mici de răspuns genetic inflamatoriu și de asemenea, un răspuns genetic mai puternic antiviral și la anticorpi.

 

Efectul placebo arată că materia domină mintea

 Un remediu placebo, prin definiție, este o substanță inertă care nu are efect asupra corpului. Cu toate acestea, efectul placebo, în care un pacient crede că acela este un medicament adevărat și în consecință după ce îl primește se simte mai bine, chiar dacă el nu știe că a primit un tratament care nu este deloc "activ", s-a transformat într-un fenomen medical recunoscut.

 Așa cum a semnalat autoarea Jo Marchant, există multe exemple de efect placebo în acțiune:

 “Analgezicele cu placebo pot acționa asupra descărcării în corp a unor substanțe chimice naturale care ameiorează durerea și anume, endorfinele. Pacienții bolnavi răspund la remediile placebo prin secretarea unei mari cantități de dopamină.

 S-a demonstrat că oxigenul artificial, care este necesar de exemplu alpiniștilor la anumite înălțimi, reduce nivelele neurotransmițătorilor numiți prostaglandine (care dilată vasele de sânge, printre altele și sunt responsabile de multe dintre simptomele tulburărilor declanșate de înălțime (amețeli).”

 Așa cum a explicat această autoare, "niciunul dintre aceste efecte biologice nu este cauzat de remediile placebo, ci sunt de fapt declanșate ca răspuns psihologic direct la acele tratamente false".

 Mecanismul exact prin care acționează efectul placebo încă nu a fost examinat, însă nu se poate nega faptul că efectul este real. Este foarte probabil ca efectul placebo să asume diverse forme, impactând mecanismele cerebrale implicate în procesul de expectativă, anxietate și recompensă.

 În rezumat, un placebo declanșează în realitate o schimbare la nivel fizic în corp, inclusiv în creier, sub diferite și numeroase forme. Cercetătorii au declarat pentru revista Neuropsychopharmacology (Neuropsihofarmacologia), următoarele:

 "În primul rând, deoarece efectul placebo este la bază un efect de context psihosocial, aceste date indică faptul că un stimul social diferit, precum cuvinte și o rutină având acțiune terapeutică, pot schimba chimia și circuitul cerebral al pacienților.

 În al doilea rând, mecanismele care sunt activate de remediile placebo, sunt aceleași care sunt activate și de medicamentele obișnuite, ceea ce sugerează o interferență cognitivă/afectivă cu acțiunea medicamentului respectiv.

 În al treilea rând, dacă funcționarea prefrontală este deficientă, răspunsul la remediul placebo se reduce sau este total insuficient, cum se petrece de exemplu, în cazul bolii Alzheimer".

 

Cum se vindecă o inimă rănită?

 Majoritatea persoanelor au suferit de-a lungul vieții din cauza unei răni în dragoste, sau așa cum se spune în mod popular, "au inima rănită". Aceasta se poate petrece după ruperea unei relații romantice, moartea unui membru al familiei sau de fiecare dată când o relație importantă (de cuplu, de prietenie sau de serviciu) este întreruptă.

 Un stres emoțional extrem poate cauza miocardiopatie, ceea ce determină apariția unor simptome care sunt foarte similare cu cele ale unui atac cardiac tipic, inclusiv durerea în piept, dificultate respiratorie, tensiune arterială scăzută și inclusiv insuficiență cardiacă congestivă.

 În majoritatea cazurilor, un atac cardiac tipic apare din cauza unui blocaj în arterele coronariene care întrerup fluxul sanguin și cauzează moartea celulelor inimii, cauzând o deteriorare ireversibilă. Însă persoanele care se confruntă cu sindromul "inimii rănite" au de obicei artere normale fără blocaje semnificative.

 Simptomele de "inimă rănită" apar datorită stresului emoțional, tocmai de aceea, atunci când stresul începe să dispară, inima este capabilă să se recupereze. În acest caz, mintea poate juca un rol puternic pentru a ne ajuta să ne recuperăm după un stres emoțional care ne-a impactat. Site-ul Lifehack prezintă diferite măsuri pe care este necesar să le luăm în acest scop:

 - Confruntați-vă cu sentimentele: Este posibil să încercați să fugiți de durere sau să vă ascundeți de ea (ceea ce se poate traduce printr-un exces de muncă sau abuzul de anumite substanțe). Totuși, cea mai bună opțiune pentru a vă vindeca inima, este aceea de a vă confrunta cu sentimentele voastre, să le acceptați și mai ales să vă dați voie să le simțiți. Doar atunci veți fi capabil să lăsați cu adevărat trecutul în urmă.

 - Eliberați-vă de vină: Dacă ați comis greșeli în relațiile trecute, iertați-vă în primul rând pe voi înșivă. Astfel, vă veți elibera de vină și veți putea merge mai departe cu inima ușoară. Tehnicile de eliberare emoțională efectuate sub îndrumarea unui specialist pot fi foarte eficiente pentru a realiza cu succes acest proces de vindecare interioară.

 - Păstrați-vă calmul: Înțelegeți și acceptați la modul profund faptul că a trece printr-o despărțire sau o pierdere emoțională poate să fie ceva foarte dificil. Permiteți-vă să experimentați în mod plenar toate emoțiile declanșate de această situație și nu vă judecați dacă aveți nevoie de mai mult timp pentru a procesa toate aceste emoții.

 - Urmați-vă pasiunile creative: Dacă vă pasionează scrisul, muzica, pictura, fotografia, dansul sau orice altă artă, permiteți-vă să vă abandonați în procesul creativ. Aceasta vă va ajuta să vă exprimați gândurile și emoțiile într-un mod productiv și vindecător.

 - Alegeți o mentalitate pozitivă: Negativitatea nu vă va ajuta pe termen lung. În fiecare zi, luați cu curaj decizia de a privi partea bună a experiențelor pe care vi le oferă viața și fiți mai deschis la noi începuturi pozitive.

 Atunci când inima începe să vi se vindece, puteți să vă focalizați și să adoptați următoarele obiceiuri pozitive:

Urmăriți să aveți un stil de viață sănătos	Concentrați-vă asupra unor proiecte și obiective pozitive
Înconjurați-vă de persoane care vă oferă sprijin și care sunt pozitive	Iertați-vă și iertați-i pe ceilalți
Mențineți contactul cu latura spirituală prin intermediul naturii, meditației și/sau rugăciunii	Continuați să frecventați locurile care vă plac, chiar dacă vă amintesc de trecut; încercați noi experiențe în acele locuri
Permiteți-vă să începeți relații noi	Faceți ceva special doar pentru voi, ceva care vă bucură foarte mult
Renunțați la tiparele dăunătoare (de exemplu, recunoașteți dacă aveți tendința să ieșiți cu același tip de persoană care nu este potrivită)	Învățați din greșeli

 

Mânia necontrolată poate fi mortală

 Mânia este o emoție universal experimentată la toate vârstele, rasele și culturile. Psihologii consideră că această emoție nu este neapărat rea, deoarece mânia pregătește corpul să facă față unei amenințări, ceea ce chiar ne poate salva viața în anumite circumstanțe. Totuși, dacă mânia nu este controlată și exprimată în mod adecvat, aceasta poate avea anumite consecințe negative asupra sănătății, relațiilor interumane, locului de muncă, etc.

 A lăsa mânia să devină explosivă poate fi ceva foarte dăunător, deoarece aceasta determină o descărcare de stres hormonal și leziuni ale învelișului vaselor de sânge.

 Un studiu efectuat în cadrul Universității de Stat din Washington a demonstrat că persoanele cu vârsta peste 50 de ani care își exprimau mânia prin diverse agresiuni, erau mai predispuse să aibă depuneri de calciu pe arterele coronariene – ceea ce indică faptul că acestea era supuse unui risc mai mare de a suferi un atac cardiac - decât persoanele mai temperate.

 O analiză sistematică ce a implicat 5 000 de cazuri de atacuri cardiace, 800 tulburări cerebrale și 300 cazuri de aritmie, a arătat de asemenea că mânia crește riscul de a suferi din cauza unui atac cardiac, a tulburărilor cerebrale și aritmiilor, iar acest risc crește odată cu episoadele frecvente de mânie.

 Publicația Epoch Times sugerează faptul că:

 "Dacă începeți să observați că ați ajuns la o limită, sau că faceți lucruri din impuls pe care le regretați ulterior, dacă reacționați în loc să răspundeți și dacă persoanele apropiate v-au spus deja că aveți tendința să fiți coleric, este necesar să faceți ceva pentru rezolvarea acestui aspect ".

 

Sfaturi pentru controlul mâniei

 Controlul mâniei poate fi realizat în diferite forme, inclusiv terapia de comportament cognitiv sau o tehnică mai nouă însă cu efecte puternice, numită terapia focalizată pe compasiune. Aceasta ne ajută să ne calmăm și să conștientizăm acele sentimente negative care alimentează mânia. Pentru a controla mânia din viața de zi cu zi, puteți pune în aplicare aceste recomandări oferite de Societatea Australiană de Psihologie:

 - Identificați ce anume vă declanșează mânia (anumite persoane, medii, situații etc.);

 - Recunoașteți semnalele fizice de alarmă ale mâniei (rigiditatea umerilor, accelerarea ritmului cardiac, înroșirea feței, etc.);

 - Învățați anumite strategii de control ale mâniei care funcționează și care vi se potrivesc (tehnici de respirație, schimbarea mediului ambiant, strategii și metode de relaxare, eliberare emoțională, etc.);

 - Practicați strategii de control ale mâniei (imaginați-vă că vă aflați într-o situație care vă supără și folosiți una dintre strategii pentru a vă controla sentimentele).

 Dacă există ceva repetitiv care vă declanșează stări de mânie, se recomandă să utilizați tehnici de psihologie energetică precum Tehnicile de eliberare emoțională (EFT este abrevierea în engleză).

 EFT pot ajuta în sensul reprogramării reacțiilor corpului la factorii de stres inevitabili din viața cotidiană, prin stimularea diferitelor puncte de pe meridianele energetice din corp. Aceasta se realizează prin apăsarea anumitor puncte cheie cu vârfurile degetelor, în timp ce repetați unele afirmații verbale proprii.

 Se recomandă ca această tehnică să fie realizată doar sub supravegherea unui terapeut calificat. De asemenea, a deveni cât mai conștient de momentul prezent – focalizându-vă asupra a ceea ce faceți și asupra senzațiilor pe care le experimentați în acel moment vă poate ajuta să vă echilibrați atât perspectiva mentală, cât și cea emoțională.

 Atunci când vă focalizați asupra momentului prezent, mintea nu va mai reitera atât de mult incidentele stresante și care au cauzat mânie, ceea ce vă poate ajuta să renunțați mai ușor sentimentele de mânie.

 În momentele în care simțiți multă mânie, încercați să o exprimați însă într-un mod constructiv: de exemplu, concentrați-vă energia mâniei în realizarea anumitor exerciții fizice, a unei plimbări în ritm alert sau faceți curățenie în casă.

 

Acceptarea de sine susține starea de sănătate și de fericire

 Fie că doriți să vă ameliorați starea de sănătate sau doriți să fiți mai bine dispuși, adoptarea emoțiilor și afirmațiilor pozitive vă poate fi de un real ajutor.

 Pe termen lung, a fi fericit înseamnă o decizie pe care trebuie să o luați, tot așa cum vă hotărâți să faceți sport sau să mâncați sănătos. Fericirea provine din interiorul nostru și nu este determinată doar de circumstanțe. Tocmai de aceea, dacă doriți să fiți fericiți, trebuie să lucrați în primul rând cu voi înșivă.

 Pentru a vă bucura de beneficiile pe care gândirea pozitivă le are asupra sănătății, precum reducerea semnificativă a riscului de a suferi de un atac cardiac sau de alte tulburări cardiace, trebuie să vă găsiți motivația profundă de a o adopta. În mod curios, auto acceptarea sau acceptarea de sine pare să fie unul dintre factorii cei mai importanți care pot produce experimentarea unei senzații mai consistente de fericire.

 În cadrul unei anchete realizate pe un lot de 5 000 de organizația numită Action for Happiness (Acțiune pentru Fericire), li s-a cerut persoanelor respective să acorde puncte între 1 și 10, celor 10 obiceiuri care sunt relaționate în mod științific cu sentimentul de fericire.

 Dintre cele 10 obiceiuri relaționate cu împlinirea totală în viață, acceptarea a fost indicatorul cel mai puternic. Această anchetă a propus următoarele “10 chei pentru a trăi mai fericit":

 - Acceptarea: acceptați-vă pe voi înșivă și acceptați-i pe ceilalți așa cum sunt

 - Dăruirea: faceți lucruri bune pentru ceilalți

 - Relaționarea: conectați-vă cu celelalte persoane

 - Exercițiile fizice: aveți grijă de corpul vostru

 - Aprecierea: deveniți atent la nevoile și la necesitățile corpului și sufletului

 - Încercarea: încercați să învățați lucruri noi

 - Focalizarea: propuneți-vă obiective pe care să le obțineți

 - Comunicarea: comunicați cu cei apropiați

 - Emoțiile: trăiți emoții pozitive

 - Implicarea: faceți parte dintr-un proiect mai mare

 Traducerea și adaptarea unui articol scris de Dr. Mercola

Sursa: Sanatate cu Dr. Catalin Luca