Legătura dintre emoții și stomac

 Atunci când ne îndrăgostim, spunem adeseori că “avem fluturi în stomac”, iar când primim o veste proastă “simțim un ghem în stomac”. Acestea sunt formule consacrate prin care noi, oamenii, exprimăm, uneori fără să ne dăm seama de aceasta, legătura directă care există – dovedită științific – între emoțiile noastre și sistemul digestiv. Aceasta se datorează faptului că creierul (de unde pornesc de fapt emoțiile noastre) și sistemul digestiv sunt intim conectate.

Legătura dintre creier și stomac, indestructibilă

 Te poți gândi la diverse exemple de situații în care ceea ce simțeai la momentul respectiv (bun sau rău), îți făcea stomacul să reacționeze. Nervi, iubire, tristețe, mânie, fericire, frică, anxietate, surpriză sunt emoții pe care le-am trăit cu siguranță fiecare dintre noi. Însă te-ai gândit vreodată de ce emoțiile repercutează asupra sistemului digestiv?

 Câțiva cercetători au încercat să ofere răspunsul viabil la această întrebare. De exemplu, medicii au constatat că medicamentele folosite pentru tratarea stresului, a insomniilor și a anxietății aveau anumite efecte și asupra digestiei.

 De asemenea, se pare că atunci când suntem triști sau deprimați, majoritatea dintre noi mâncăm mai mult, iar când suntem fericiți și exuberanți nu avem o poftă de mâncare excesivă.

Acțiunea creierului asupra stomacului

 Creierul controlează atât acțiunile digestive, cât și cele intestinale prin nervului vag. Bolile sau tulburările stomacului pot avea efecte și asupra zonei capului (de exemplu, prin apariția durerilor de cap și a migrenelor), însă este mai des întâlnită relația contrară: emoțiile repercutează asupra stomacului.

 Bolile tipice sistemului digestiv, precum gastrita, aciditatea, refluxul gastro-esofagian, durerile abdominale, colita, etc., se agravează atunci când persoană respectivă suferă din cauza stresului, anxietății, iritării sau oricărui alt factor de tip emoțional. S-a demonstrat de asemenea, prin intermediul cercetărilor că digestiile lente au o origine emoțională și nu au o cauză organică. Psihoneuro-imunologia (care este o știință care înglobează psihologia, neurologia și imunologia) studiază efectele pe care le au emoțiile asupra diverselor părți ale corpului. Conform cercetătorilor, legătura dintre sentimente și boli este o certitudine.

 Descoperirile din domeniul psihoneuro-imunologiei demonstrează că multe dintre patologiile actuale sunt relaționate direct cu reflectarea stării mentale. De exemplu, în prezent, stresul este o problemă de sănătatea care afectează foarte multe persoane, putem chiar afirma că stresul este epidemia secolului XXI. De asemenea, conform unor statistici medicale recente, tot mai mulți pacienți ajung la medic din cauza diverselor probleme digestive.

Îmbunătățirea relației dintre minte și stomac

 Un exemplu clasic de cum repercutează stomacul asupra minții este atunci când ne este foame. Dacă ne este foarte foame cel mai adesea devenim iritați și prost-dispuși, mai ales dacă nu avem acces imediat la mâncare. Un alt exemplu este anxietatea: când știm că trebuie să ni se petreacă ceva și așteptăm cu nerăbdare acel eveniment, în majoritatea cazurilor umplem acel gol de anxietate cu un exces de mâncare.

 Iar deoarece s-a confirmat deja această legătură indisolubilă între creier și stomac, cel mai bine ar fi să obținem un echilibru adevat între cele două organe.

 Pentru a ne putea menține și ameliora sănătatea mentală avem diverse opțiuni precum, de exemplu, să facem terapie cu un psiholog, să urmărim să ne vindecăm traumele și rănile emoționale, să ne odihnim mai mult, să eliminăm stresul și tensiunile inutile, să vorbim cu cei apropiați sau ce persoane avizate despre problemele noastre, să evităm situațiile care ne cauzează stări de anxietate sau de nervozitate, să petrecem cât mai mult timp în natură, să bem infuzii din plante calmante precum sunătoarea și valeriana, etc.

 În ceea ce privește sănătatea digestivă, avem la dispoziție alternative “tangibile”, mai exact putem recurge la diverse remedii naturale pentru a putea regăsi acel echilibru dintre creier și stomac. Cele mai bune plante pentru aparatul digestiv sunt următoarele:

Feniculul

 Această plantă are efecte stimulente asupra digestiei, care nu cauzează însă dureri unui stomac delicat. Semințele de fenicul pot fi mestecate ca atare după mese sau se poate prepara o infuzie din plantă pentru calmarea colicilor, spasmelor intestinale și a gazelor.

Menta piperita

 Menta este de mare ajutor pentru calmarea și vindecarea diverselor tulburări stomacale. Infuzia de mentă este recomandată pentru tratarea indigestiei, flatulenței, colicilor și grețurilor. Această plantă combate de asemenea halena (respirația neplăcută) și folosește – la fel precum ghimbirul - la combaterea simptomelor de greață în timpul călătoriilor.

Mușețelul

 Mușețelul este o plantă recunoscută datorită proprietăților sale benefice pentru calmarea tulburărilor digestive. Infuzia de mușețel ajută la calmarea durerilor de stomac, a spasmelor gastrointestinale, precum și a simptomelor gastritei.

Crețușca

 Este un remediu antiacid foarte puternic care ameliorează și alte simptome stomacale și intestinale precum gazele, ulcerele peptice, gastrita și diareea.

Melisa

 Este o plantă binefăcătoare având efecte calmante asupra stomacului. Este foarte bună pentru calmarea colicilor, a spasmelor stomacale și a oricărui tipo de probleme digestive relaționate cu stresul.

Anasonul

 Este un laxativ ușor și este un remediu calmant al tractului digestiv. Dacă se combină această plantă cu crețușca și mușețelul (în părți egale) se poate trata indigestia, gastrita, aciditatea și constipația.

Nalba

 Nalba calmează inflamația tractului digestiv, reduce simptomele de aciditate, deranjamentul stomacal și iritația stomacului și duodenului.

Ghimbirul

 Ghimbirul este antispasmodic și antiemetic. Se folosește pentru calmarea flatulenței, a colicilor, grețurilor, stării de vomă și simptomelor de intestin iritabil. De asemenea, ghimbirul este un remediu antiseptic și antiinflamatoriu.

Sursa: Sanatate cu Dr. Catalin Luca