Meditația și beneficiile sale pentru creier

 În prezent, există foarte multe dovezi științifice care demonstrează că meditația efectuată în mod regulat ne poate ajuta să devenim persoane mai sănătoase, mai optimiste și mai fericite.

 De exemplu, terapia cognitivă bazată pe conștiența plenară (MBCT, este sigla sa în engleză) este utilizată uneori pentru tratarea depresiei, iar tehnologia imaginilor cerebrale sugerează faptul că în realitate meditația modifică creierul în nenumărate moduri benefice.

 Metodele care folosesc rezonanța magnetică au demonstrat că meditația efectuată pe termen lung poate influența structura scoarței cerebrale, care este stratul extern al creierului. În plus, cercetătorii au demonstrat că în cazul persoanelor care meditează, regiunile cerebrale asociate cu procesarea senzorială și cu concentrarea sunt mai dezvoltate.

 Alte studii științifice au relaționat meditația cu beneficii cum ar fi o mai putere de concentrare, o memorie îmbunătățită, viteză de procesare a informațiilor și creativitate mărită, printre altele. Cercetări recente au sugerat că meditația ajută de asemenea la contracararea pierderii volumului cerebral care este relaționată cu înaintarea în vârstă.

 Cu alte cuvinte, meditația poate fi văzută ca o formă de exercițiu cerebral care îl întărește și îl menține tânăr pentru mai mult timp. De asemenea, beneficiile meditației nu se limitează la creier; aceasta are în aceeași măsură efecte antiinflamatorii care pot îmbunătăți sănătatea fizică generală și pot menține longevitatea.

 

Meditația pe termen lung este relaționată cu o pierdere mai mică a volumului cerebral

 Unul dintre cele mai recente studii din domeniul meditației, a ținut sub observație 50 de persoane care meditau de mult timp și 50 de subiecți de control, care nu realizau meditații, toți având vârste cuprine între 24 și 77 de ani. În cazul subiecților care nu meditau, așa cum se aștepta de altfel, o vârstă înaintată era corelată cu o pierdere de volum cerebral.

 Din contră, în cazul persoanelor care meditau s-a descoperit că acestea aveau mai puțină atrofie cerebrală relaționată cu vârsta. Conform specialiștilor care au condus acest studiu, citați de canalul de știri GMA News:

 "Persoanele din cadrul acestui studiu care ne-au informat că meditează de aproximativ 20 ani aveau un volum cerebral mai mare decât persoanele care nu meditau. "

 Autoarea principală a acestui studiu a menționat pentru canalul de știri Reuters Health că echipa de cercetători spera să observe mai multă materie cenușie doar în anumite regiuni cerebrale în cazul persoanelor care meditau de mult timp. "Însă spre suprinderea noastră am observat că acest efect era de fapt generalizat în tot creierul", a firmat Dr. Florian Kurth.

 Creierele persoanelor care meditau păreau să fie într-o condiție mult mai bună decât în cazul persoanelor de aceeași vârstă, dar care nu meditau deloc. Pe de altă parte, cercetătorii au fost surprinși să descopere o pierdere mai mică de materie cenușie - relaționată cu vârsta - în creierul persoanelor care meditau.

 

Meditația și creșterea productivității

 Experta în meditație Emily Fletcher explică diferențele dintre două tipuri populare de meditație și modul în care acestea afectează creierul. De asemenea, ea abordează similitudinile dintre cafeină și meditație. Ambele au efectul de a ne oferi energie și de a crește productivitatea, însă meditația reușește să atingă acest obiectiv fără efectele adverse asociate cu cafeina.

 Așa cum a explicat Emily Fletcher, cafeina este similară cu adenozina chimică, o substanță care este produsă de către creier de-a lungul zilei. Adenozina este o substanţă chimică prezentă în toate celulele umane, care funcţionează în creier ca un neurotransmiţător inhibitor. Adenozina induce somnul, iar cafeina blochează efectiv receptorii cerebrali de adenozină, evitându-se astfel ca creierul să recunoască starea de oboseală.

 Cu toate că nu este neapărat dăunătoare dacă este consumată pe termen scurt, cafeina stimulează o mai mare activitate neuronală în creier, ceea ce determină ca glandele suprarenale să elibereze adrenalina chimică.

 Fie că beți multă cafea sau mai puțină, a rămâne într-o stare cronică de genul "luptă sau fugi" pe care o generează adrenalina poate cauza o serie de tulburări de sănătate relaționate cu stresul.

 Pe de altă parte, meditația ne oferă un plus de energie și ne face mai productivi fără a provoca însă o descărcare de adrenalină. Conform lui Fletcher, meditația îi oferă corpului o regenerare care este de două până la cinci ori mai profundă decât somnul.

 De altfel, conform cercetătorilor, a medita timp de 25 minute echivalează cu o siestă de o oră jumătate, însă fără a ne simți moleșiți după aceea. Din contră, după o meditație reușită ne vom simți profund odihniți și lucizi.

 Meditația reduce de asemenea impulsul energetic al sistemului nervos, în loc să-l impulsioneze și mai mult. Aceasta ne ajută să fim mai disciplinați și în consecință, sistemului nervos îi va fi mai ușor să elibereze tensiunea acumulată peste zi, ceea ce ne va face într-adevăr mai productivi.

 Emily Fletcher afirmă că în prezent tot mai multe persoane încep să recunoască faptul că meditația este un instrument puternic pentru creșterea productivității. Contrar credinței populare, în realitate timpul acordat meditație ne poate ajuta să câștigăm și mai mult timp impulsionând productivitatea în comparație cu timpul investit în această activitate. Într-un interviu recent, Emily Fletcher a declarat următoarele:

 "Multe persoane afirmă că le-ar place să învețe să mediteze, însă consideră că sunt mult prea ocupate pentru a medita. Iar ceea ce aceste persoane nu înțeleg este faptul că odată ce ar începe să mediteze ar obține de fapt mai mult timp. Acesta este cu adevărat un paradox.

 Dacă ne vom dedica zilnic o perioadă semnificativă de timp pentru a medita, vom observa în scurt timp că funcția cerebrală se va îmbunătăți, ceea ce ne va ajuta să ne îndeplinim sarcinile mult mai repede și mai eficient."

 

Alte beneficii ale meditației

 Stresul este un agent nociv care poate determina o stare proastă de sănătate generală, în timp ce capacitatea de a medita pentru a ține sub control stresul este un important beneficiu pentru sănătatea noastră. În cazul omului modern, natura stresului nu este un eveniment fizic potențial letal, ci în prezent acest stres este mai degrabă emoțional și se poate produce de mai multe ori într-o zi. Aceste răspunsuri inadecvate la stres pot contribui la apariția "bolilor civilizației moderne", precum hipertensiunea, diabetul, infarctul, tulburările cerebrale, ulcerele peptice, spasmele musculare, etc.

 Recent, cercetătorii de la Universitatea Carnegie Mellon au publicat un studiu care indică faptul că s-a descoperit mecanismul biologic prin intermediul căruia capacitatea de concentrare afectează sănătatea fizică.

 În opinia acestora, meditația impactează sănătatea fizică și biologică prin anumite "procese care reduc stresul" la nivelul creierului. Iată ce s-a afirmat în cadrul conferinței de presă realizată pe acestă temă:

 "Când o persoană experimentează stresul, activitatea de la nivelul scoarței cercebrale prefrontale – care este responsabilă cu gândirea conștientă și cu planificarea – se reduce, în timp ce activitatea de la nivelul amigdalei, hipotalamusului și a scoarței cerebrale anterioare – zonele care activează rapid răspunsul corporal la stres – crește.

 Studiile efectuate până în prezent au sugerat că o atenție adecvată poate controla aceste tipare în timpul declanșării stresului; astfel crește activitatea prefrontală, care poate regla și reduce răspunsul biologic la stres.

 O activare excesivă a răspunsului biologic la stres crește riscul apariției bolilor cauzate de stres (cum sunt depresia, SIDA și bolile cardiace).

 Concentrarea poate ajuta la reglarea răspunsului fizic la stres, reducând experiența stresantă și implicit riscul și severitatea bolilor relaționate cu stresul".

 Aceste efecte pot explica de ce meditația efectuată în mod regulat ne poate ajuta la ameliorarea și chiar la combaterea bolilor relaționate cu stresul, cum sunt următoarele:

Tensiunea arterială ridicată	Tulburările de somn și oboseala
Durerile cronice	Tulburările gastrointestinale și sindromul intestinului iritabil
Durerile de cap	Afecțiunile cutanate
Problemele respiratorii precum enfizemul și astmul	Depresia ușoară și sindromul premenstrual

 Alte cercetări, precum sunt cele realizate în cadrul Institutului Benson-Henry de Medicina Minte-Corp, au încercat să cuantifice beneficiile răspunsului de relaxare prin evaluarea expresiei genetice înainte și după meditație. S-au comparat de asemenea efectele rutinei de meditație pe termen scurt și pe termen lung.

 Autorii acestui studiu au evidențiat faptul că meditația profundă are efecte antiinflamatorii. În cazul persoanelor care au participat la un program extins de meditație de opt săptămâni, s-a observat că s-a generat în organism o creștere a nivelului de antioxidanți.

 

Două tipuri de meditație

 Emily Fletcher analizează diversele beneficii a două tipuri comune de meditație. Iată care sunt acestea:

 1. Conștientizarea momentului prezent. Acest tip de meditație activă este o practică de atenție dirijată într-o stare de veghe în care se focalizează atenția asupra realității prezente. Aceasta este o practică ce are un singur scop și care a fost descoperită inițial de către călugării tibetani, care își mențineau focalizarea asupra momentului prezent atunci când realizau orice activitate zilnică.

 Pe lângă faptul că acest tip de meditație îmbunătățește focalizarea și concentrarea mentală, s-a descoperit că practica regulată a concentrării mentale reduce nivelele de inflamație induse de stres. Aceasta aduce beneficii persoanelor care suferă de boli inflamatorii cronice precum artrita reumatoidă, boala inflamatorie intestinală și astm. În plus, acest tip de meditație ameliorează considerabil și senzația de stres și anxietate.

 2. Transcendența autoindusă este un stil de meditație indirectă, în care se accesează cea de-a patra stare de conștiință care este diferită de starea de veghe și de starea de somn. Acest tip de meditație transcendentă întărește corpul calos, o regiune din creier care interconectează cele 2 emisfere cerebrale. Această regiune este alcatuită în general din fibre nervoase cu dispunere transversă.

 Emisfera stângă a creierului este responsabilă cu trecutul și cu viitorul, cu limbajul, matematica și gândirea critică, în timp ce emisfera dreaptă este responsabilă de perceperea momentului prezent, a intuiției, inspirației, conectivității, creativității și rezolvării problemelor.

 Întărirea conexiunii dintre emisfera dreaptă și cea stângă ne ajută să accedem la o soluționare mai creativă a problemelor cu care ne confruntăm și crește productivitatea, diminuând în același timp nivelele de stres.