Ce este iertarea necondiționată?

 Noi oamenii, suntem niște ființe cu adevărat speciale. Și Dumnezeu cred că zâmbește când ne vede. Facem atâtea lucruri bune și nebune, dar și acestea aparțin vieții. Și așa ne prindem de multe ori în situații în care ne pierdem cumpătul și acționăm într-un mod nefiresc față de ceilalți. Sau viceversa, alții acționează nefiresc față de noi. Iar noi fiind foarte iubitori îi răspundem, cu puțin gust amar: ”Te iert, dar nu te uit.” Cred că fraza asta am spus-o cu toții cel puțin odată în viață. Dar întrebarea mea este următoarea. Cum poți să ierți un om, o situație, dar să nu uiți? Unii dintre voi cu siguranță vor spune că: ”Păi ce? L-am iertat, să se bucure că mai vorbesc cu el/ea.” Și toate astea pe un ton răstit și un aer de reproș. Ei dragilor aceste numai iertare nu este. De ce? Vei afla imediat.

Ce sunt afirmațiile pozitive?

 Afirmațiile pozitive sunt un instrument puternic pentru ca în viețile noastre să se manifeste ceea ce dorim.

 Există multe moduri de manifestare prin intermediul afirmațiilor pozitive. Poți să îți rezervi un moment special din zi pentru a le repeta sau le poți scrie pe o hârtie. Poți de asemenea să folosești timpul în care conduci spre școală sau spre muncă, în loc să asculți radioul sau să vorbești la telefon.

 Atunci când se vorbește despre legea atracției, mulți se gândesc la magie. Însă în realitate, a aplica legea atracției nu înseamnă doar a avea o gândire pozitivă, ci și a folosi niște legi universale foarte simple care au dat rezultate de fiecare dată.

 Afirmațiile pozitive sunt o modalitate efectivă, nu doar de a le rosti în gând - și în același timp a le lansa în univers – ceea ce dorim să atragem în viața noastră, ci în special de a le manifesta.

Câștigă respectul celorlalți învățând să spui NU

 NU este un cuvânt genial. NU este un cuvânt care îți permite atât să te afirmi cât și să devii o persoană liberă și responsabilă, calități care vor face din tine un individ carismatic și seducător. În epoca noastră este destul de dificil să refuzi cererile și exigențele. Părinții noștri ne-au educat să fim persoane amabile, să nu-i refuzăm pe ceilalți, pe scurt să jucăm pe oițele ascultătoare. Cu toții ne dorim să fim iubiți și respectați și de aceea încercăm să nu refuzăm prea multă lume. Mare greșeală. Adevărul este în realitate cu totul altfel deoarece în mod paradoxal luând poziție și folosind acest simplu cuvânt vei fi apreciat.

Confortul, pacoste sau plăcere?

 Suntem în 2014, și putem observa o oarecare civilizare a speciei umane. Această civilizare ne aduce multe îmbunătățiri, dar și anumite neplăceri. Dar să rămânem momentan la acele îmbunătățiri care ne fac viața mai confortabilă. Confortul dulce și plăcut, moale și cald, ușor și rapid. Toate aceste lucruri nouă, oamenilor, ne plac foarte mult. Tu te-ai mai putea vedea într-o epocă unde mesajul ajungea printr-un fel de mesajer al tribului? Te-ai putea vedea fără smartphone-uri? Fără saltea Dormeo? Fără TV, playstation, laptop, robot de bucătărie? Fără cuptor, fără tigaie, fără apartament sau casă proprie, fără, fără, fără....? Presupun că nu prea te-ai putea vedea în condițiile în care să nu mai dispui de cele enumerate mai sus. Și știi de ce? Pentru că probabil te-ai obișnuit cu confortul.

Cum să devii, ceea ce ai vrut să devii și cum să-ți îndeplinești visele

 Cu siguranță îți amintești momentele din copilăria ta, când ai fost întrebat ”Ce vrei să fii când vei fi mare?” și răspundeai cu atâta entuziasm despre visele tale. Vise la care nici măcar un minut nu te-ai gândit dintr-o perspectivă a imposibilității. Erai micuț și orice ți se părea posibil. Nu exista vreun vis al tău la care să zici că nu se poate, dar parcă cu trecerea timpului unele lucruri nu se puteau. Timpul a trecut așa de repede. Iar visele au fost schimbate la fel de repede. Și la fel s-a întâmplat cu mărimea și valoarea acestor vise, s-au schimbat de la an la an și parcă acele vise mărețe s-au diminuat încet, încet, până nu a mai rămas nimic din acestea. Și acum la o vârstă matură, poate nici nu-ți mai aduci aminte de visele pe care le credeai atât de realizabile. Iar acum probabil stai și tu la un loc de muncă, care îți place mai mult sau mai puțin. Încet îți dai seama că copilăria a dispărut în ceață. Parcă nu mai ai nimic din copilul din tine. Ei, poate ar fi momentul să-ți aduci aminte de el.