Ieși din depresie și din pesimism!

 Emoțiile pe care le trăim spun multe despre noi ca oameni. Însă a identifica și a lucra cu emoțiile noastre este un demers fundamental pentru sănătatea noastră.

 Totuși, vindecarea emoțiilor nu este ceva simplu deoarece tendința omului va fi întotdeauna de a le gestiona într-un mod anume și în acord cu resursele și posibilitățile sale, ceea ce nu rezultă întotdeauna într-o manevră adecvată.

Cum să ne vindecăm emoțiile astfel încât să ne putem urma drumul și să realizăm scopul nostru superior?

 Din punct de vedere psihologic, tindem să ne raportăm la emoțiile puternice prin negare (nu se petrece nimic, nu este atât de grav, totul se întâmplă cu un scop), reprimare (rezistență față de ceea ce simțim, reprimarea emoțiilor) sau dramă (totul îmi iese prost, totul este un dezastru, de ce eu?)

 Cu toate că aceste mecanisme de apărare sunt normale și de multe ori necesare, în mod frecvent se interpun pe calea avansării și învățării deoarece nu ne lasă să fim în contact cu noi înșine și cu lecția care se află în spatele fiecărui eveniment.

Cauza psihosomatică a durerii cronice

 Atunci când o persoană suferă de durere cronică, în multe cazuri nu există o cauză clară care să poată explica aceasta. Când apare durerea cronică, există multe probabilități să fie vorba de un sindrom de miozită cauzată de tensiune musculară, conform explicațiilor oferite de doctorul John E. Sarno, profesor la Universitatea de Medicină din New York.

 Doctorul John E. Sarno afirmă că durerea este, în aceste cazuri, un substitut al emoțiilor inconștiente neplăcute. Adică, propriul nostru inconștient respinge și reprimă anumite emoții, producând o durere fizică reală, ca o modalitate de a distrage atenția, care rămâne centrată pe durerea fizică în loc de conștientizarea durerii emoționale. Aceasta apare deoarece unele dintre emoțiile pe care o persoană le simte sunt considerate prea periculoase sau dureroase pentru a le simți la modul conștient sau sunt considerate insuportabile pentru a putea fi experimentate.

 Emoția care este cel mai frecvent responsabilă de durerea fizică este ura, urmată de tristețe și durere emoțională. Mintea inconștientă consideră că exprimarea deschisă a acestei uri pe care o simți îți va ruina complet viața.

Anxietatea, un răspuns în cazul unei amenințări

 Corpul nostru dispune de sisteme bazice care ne ajută să atingem anumite obiective necesare pentru viață (precum autoprotecția sau alimentația) și să ne protejăm de amenințările externe.

 Anxietatea este, în multe cazuri, un răspuns normal în cazul unei amenințări și are ca obiectiv protejarea. Acest răspuns implică diferite sisteme (fiziologic, emoțional, cognitiv și comportamental), care se activează în mod diferit, în funcție de amenințarea pe care o percepem.

 În tulburările provocate de anxietate, amenințarea percepută este ireală sau exagerată, însă suficientă pentru a determina activarea sistemului ca și cum ar trebui să ne protejăm de o amenințare teribilă. Astfel, cu toate că o persoană poate dori să vorbească în public în mod fluent, să exprime corect ceea ce dorește să transmită și să rămână liniștită, sistemele sale nu se supun dorințelor sale, ci amenințării pe care aceasta o percepe vizavi de situație (respectiv posibilitatea unei evaluări negative din partea celorlalți). Cu cât această persoană se consideră mai puțin eficientă și capabilă de a se confrunta cu situația respectivă, cu atât mai mare va fi amenințarea pe care o percepe și cu atât mai mare va fi activarea acestui sistem de autoapărare care o determină să evite acea situație.

Ce este apetitul emoțional?

 Apetitul emoțional înseamnă a mânca atunci când nu-ți este foame fizică, ci resimți o “foame” de o emoție sau o experiență. Adică, este ceea ce se petrece atunci când încerci să-ți hrănești necesitățile emoționale cu mâncare. De exemplu, dacă ești nervos sau anxios că nu ai suficienți bani și mănânci o farfurie mare de cartofi prăjiți pentru a nu te mai gândi la acest subiect sau dacă ai avut o ceartă cu partenerul de cuplu, te consolezi imediat cu o ciocolată. În aceste cazuri, ceea ce faci de fapt este să încerci să-ți hrănești apetitul pentru o emoție (siguranță și stabilitate economică, sau iubire) folosind mâncarea ca și substitut pentru aceasta.

 Dacă acest apetit emoțional devine un obicei, în timp poate să cauzeze diverse dereglări și tulburări ale organismului. Mult mai des decât credem, simptomele fizice și bolile își au originea în emoțiile noastre. Aceasta nu înseamnă că nu sunt reale sau că acestea există doar în mintea noastră, ci înseamnă că emoțiile negative pot avea un impact atât de puternic asupra corpului, încât uneori pot duce la îmbolnăvire.

Despre cauzele emoționale ale bolilor

 Uneori, o persoană se simte rău din punct de vedere fizic fără un motiv aparent. Uneori poate fi vorba de oboseală acumulată, dureri de cap, probleme digestive sau orice alt simptom care o împiedică să se simtă bine și în formă.

 Mult mai des decât credem, simptomele fizice și bolile își au originea în emoțiile noastre. Aceasta nu înseamnă că nu sunt reale sau că acestea există doar în mintea noastră, ci înseamnă că emoțiile negative pot avea un impact atât de puternic asupra corpului, încât pot duce la îmbolnăvire.

 Iată un exemplu care ne poate ajuta în multe cazuri să determinăm dacă o boală sau un simptom are o origine psihologică. Imaginează-ți, de exemplă, că ai contracturi musculare sau dureri de cap. Când acestea au o cauză fizică (de exemplu, o contractură după un efort fizic excesiv), durerea urmează cursul similar al unei boli acute tipice sau al unei răni, adică corpul reacționează și începe imediat procesul de vindecare, astfel încât starea ta se îmbunătățește zi după zi, până când problema dispare complet la scurt timp. Însă, atunci când durerea are o cauză emoțională, ea va persista orice vei face, deoarece corpul încearcă să se vindece, dar nu reușește, deoarece cauza continuă să fie prezentă, în interiorul tău și în propria ta minte. Dacă nu mergi direct la acea cauză emoțională, simptomele nu vor dispărea.