Compromisurile în relațiile de cuplu
Nu există cuplu în care să nu se fi făcut măcar un compromis. Compromisurile nu trebuie să fie din cele mai drastice, dar nici nu trebuie să lipsească cu desăvârșire, existând pericolul ca orgoliile să devină mult prea mari și accentuate. Într-o relație nu mai este pur și simplu vorba de o singură persoană, ci de două, iar odată cu apariția copiilor, compromisurile cresc. Așadar, nu vă mulțumiți cu puțin. Pentru a obține ceea ce vă doriți de la relația în care sunteți implicată, nu ezitați să faceți la rândul dvs. compromisuri!
Compromisul nu înseamnă sacrificiu
De cele mai multe ori, compromisul este văzut ca un soi de sacrificiu. Noi credem că, dacă facem un anumit compromis, ne sacrificăm dorințele noastre și nevoile în favoarea dorințelor și necesităților lui. Nu este adevărat! Atunci când facem un compromis și renunțăm la un lucru pe care îl adorăm, la un obicei care ne place foarte tare, din cauză că partenerul nu este de acord sau îl deranjează un anumit lucru, nu se mai numește sacrificiu. De fapt, facem compromisuri pentru a ne păstra relația complet funcțională. Compromisurile nu se referă numai la sacrificii, ci ne putem gândi și la beneficiile de pe urma compromisului.