Ceea ce se vede la organele sexuale feminine...

 Spre deosebire de organele sexuale masculine, organele sexuale feminine sunt, în mare parte, interne.
- Partea exterioară şi vizibilă, care conţine mucoasele, se numeşte vulvă.
- Se distinge în primul rând pubisul, numit de asemenea şi muntele lui Venus şi care acoperă oasele pelvisului.
- Apoi urmează labiile mari şi labiile mici, mai mult sau mai puţin vizibile, conform formei care o au şi care este unică pentru fiecare femeie. Îndepărtându-le uşor, în zona numită vestibul se găseşte orificiul uretrei şi puţin mai în spate, intrarea în vagin.
- Labiile mici se unesc la bază şi formează un capişon care protejează clitorisul. Având foarte multe terminaţii nervoase, clitorisul este o sursă majoră de plăcere pentru femeie.

…şi ceea ce nu se vede la organele sexuale feminine

 Este în interiorul corpului unde se află organele sexuale propriu zise, destinate să asigure funcţiile reproductive.
- De o parte şi de alta a abdomenului inferior sunt plasate ovarele care produc ovule.
- În continuare se disting trompele, care pornesc de la ovare până la uter. Uterul este destinat să găzduiască un eventual embrion. Datorită influenţei hormonilor secretaţi de ovare, aspectul său intern se modifică, pregătindu-se astfel să primească ovulul fecundat.
- Având o formă de pâlnie, vaginul are de asemenea multe vase de sânge. Cu o adâncime de aproximativ 8 cm, are particularitatea de a fi foarte elastic, ceea ce permite penetrarea în cadrul relaţiilor sexuale şi a expulzării bebeluşului la naştere. La intrarea în vagin există o membrană mai mult sau mai puţin densă numită himen. Himenul este perforat în mijloc pentru a se putea elimina secreţiile menstruale. În mod normal, odată cu prima relaţie sexuală, himenul se rupe (ceea ce uneori provoacă o sângerare uşoară) sau poate fi un himen elastic care nu va determina o sângerare.

Herpesul genital: cauze, simptome, tratament, prevenire

 Herpesul genital este o boală virală contagioasă care poate afecta pielea sau mucoasele. În general, herpesul este o boală benignă cauzată de catre Herpes Simplex Virus. Herpesul este o boală destul de frecventă, contactată la începutul relaţiilor sexuale. Herpesul genital afectează organele sexuale: penisul, testiculele, vulva, vaginul, colul uterin, dar se poate dezvolta în egală măsură pe coapse, pe fese, pe perineu sau în regiunea anală. Herpesul genital este o boală cu transmitere sexuală.

Cum se transmite herpesul genital

 Contaminarea cu herpesul genital se face prin contact direct cu leziunile herpetice sau cu secreţiile genitale contaminate. Dacă unul din parteneri prezintă leziuni herpetice externe, prezervativul nu este de ajuns. Contaminarea se face în general în timpul unui raport sexual cu persoana purtătoare a virusului. Herpesul genital se transmite prin schimbul de salivă, spermă sau lichid cervical.

Micoza vaginală: cauze, simptome, tratament, prevenire

 Micoza vaginală este o infecţie extrem de curentă care afectează zona intimă a femeilor. Aproximativ 3 din 4 femei au fost afectate, cel puţin o dată în viaţă de micoza vaginală. Micoza vaginală este cauzată de o serie de ciuperci. Cea mai frecventă ciupercă responsabilă de apariţia micozei vaginale este Candida Albicans. Este vorba despre aceeasi ciupercă ce provoacă o alta infecţie, şi anume candidoza. Această ciupercă prezintă particularitatea de a fi prezentă în stare naturală în flora vaginală, trăind în simbioză cu bacteriile protectoare.

Simptomele micozei vaginale

 Simptomele micozei vaginale sunt jenante, uneori dureroase. Vaginul şi/sau vulva este inflamată şi iritată. Micoza vaginală declanşează senzaţii de mâncărime, senzaţii acute de arsuri în timpul micţiunii sau în timpul raportului sexual. Durerea provocată de către micoza vaginală nu o lasă pe femeie să se bucure de raportul sexual. Micoza vaginală provoacă scurgeri vaginale albicioase, fără miros. Zona intimă este rosie, umflată.

Bolile cu transmitere sexuală – semne uneori discrete

 Diagnosticarea precoce a bolilor cu transmitere sexuală este esenţială. Unele simptome, dar şi unele situaţii trebuie să vă alerteze şi să vă conducă la un consult cât mai rapid.

 Bolile cu transmitere sexuală se manifestă prin semne destul de variate şi uneori foarte discrete şi asta mai ales la femeie. Şi totusi este uneori fundamental să depistezi şi să tratezi aceste boli cât mai repede cu putinţă pentru a evita sechelele pe care unele din acestea le pot provoca.

Când trebuie să te îngrijorezi şi să mergi la doctor?

 Mai întâi ar fi bine de precizat că orice raport sexual neprotejat cu o persoană care prezintă factori de risc, cum ar fi partenerii sexuali multipli sau cu o persoană despre care o ştim că suferă din cauza acestor boli implică un risc de contaminare. La cea mai mică îndoială, cel mai bine ar fi să te adresezi medicului. Trebuie să efectuezi, în acest caz, cât mai repede, teste de depistare a unei infecţii genitale sau a unei contaminări cu virusul Hepatitei B sau HIV. În caz de raport neprotejat sau de rupere a prezervativului, în cazul unui partener seropozitiv, un tratament preventiv se poate instaura. Cu condiţia să se întreprindă foarte repede după raportul sexual.

Chlamydia – cauze, simptome şi tratament

 Chlamydia este o infecţie transmisă pe cale sexuală dar şi cea mai frecventă. Chlamydia afectează atât barbaţii cât şi femeile. Această infecţie a fost denumită dupa bacteria patogenă Chlamydia trachomatis. Majoritatea persoanelor afectate de această infecţie nu au niciun simptom, nu ştiu că au Chlamydia.

 Chlamydia este o infecţie uşor de tratat dar poate provoca complicaţii grave dacă nu este depistată la timp. 40% din femeile care depistează tardiv Chlamydia dezvoltă o boală inflamatorie pelviană care poate fi extrem de dureroasă. Infecţia cu Chlamydia netratată poate duce la infertilitate.

Chlamydia - Cauze

 Chlamydia este o boală contagioasă transmisă în timpul raporturilor sexuale. Aceasta poate fi transmisă în urma unui raport vaginal, anal sau chiar oral.

Chlamydia - simptome şi complicaţii

 Persoanele afectate de Chlamydia nu au acelaşi simptome: 75% din femei şi 50% din barbaţi nu prezintă nici un semn de infecţie. Daca simptomele apar, acestea se vor manifesta la trei săptămâni de la expunerea la agentul infecţios. La bărbat, Chlamydia debutează în general în uretră. Simptomele sunt adesea intermitente şi nu pot fi constatate decât la prima urină. Acestea sunt: