Sculpturile lui Constantin Brâncuși din Târgu Jiu

 Constantin Brâncuși este cel mai important sculptor ce ne-a reprezentat țara în cea mai frumoasă manieră peste hotare. Pe data de 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj, s-a născut o capodoperă a geniului uman, care a realizat unele din cele mai frumoase sculpturi ale tuturor timpurilor iar orașul Târgu Jiu este un adevărat muzeu viu al creațiilor acestuia. Coloana Infinită, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii, împreună cu Aleea Scaunelor fac din orașul Târgu Jiu un adevărat muzeu al picturii. Aceste lucrări au fost un omagiu al victimelor Primului Război Mondial, și, așa cum afirma însuși Constantin Brâncuși, „Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor„.

Coloana infinitului

 De o frumusețe și o perfecțiune rar întâlnită, Coloana Infinitului este compusă din 15 moduli octaedrici și are o lungime totală de aproximativ 30 de metri și o greutate de 29 de tone. Coloana Infinitului a fost inaugurată în anul 1938 și a fost restaurată în anul 2000. Coloana infinitului este simbolul sacrificiului infinit și este chiar axis mundi, axa lumii care se ridică impunătoare spre cer, și are menirea de a înălța simbolic sufletele eroilor neamului.

Masa tăcerii

 Masa tăcerii este o altă lucrare impresionantă a lui Constantin Brâncuși. Însuși autorul spunea despre creația sa următoarele „O alee, care plecând de pe digul Jiului, care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjeană, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea în grădina publică, pentru ca, continunând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinţei, întruchipat dintr-o coloană înaltă de circa 29 m, înălţându-se fără sfârşit, aşa cum trebuie să fie şi recunoştinţa noastră„. Masa tăcerii a fost lucrată în piatră și reprezintă simbolic masa de dinaintea bătăliei la care au participat soldații români. Scaunele din jurul mesei au formă cleipsoidală, reprezentând sugestiv scurgerea timpului.

Poarta sărutului

Poarta sărutului a fost realizată manual de însuși Constantin Brâncuși, ajutat fiind de alți câțiva cioplitori. Poarta sărutului simbolizează un monument al intregirii neamului, iar sărutul reprezintă însăși unirea. Mircea Eliade făcea referiri la Poarta sărutului astfel Sunt unele teme din literatura noastră populară extraordinar de bogate din punct de vedere dramatic. De pildă Poarta, care împlineşte în viaţa poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viaţa omului Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viaţă, în viaţa reală de-afară. Poarta veghează la căsătorie, şi pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcaşul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, şi poarta rămâne mai departe, cu un om mai puţin, să vegheze alte naşteri, alte nunţi, alte morţi”.