Sculpturile lui Constantin BrâncuÈ™i din Târgu Jiu

 Constantin BrâncuÈ™i este cel mai important sculptor ce ne-a reprezentat È›ara în cea mai frumoasă manieră peste hotare. Pe data de 19 februarie 1876, la HobiÈ›a, Gorj, s-a născut o capodoperă a geniului uman, care a realizat unele din cele mai frumoase sculpturi ale tuturor timpurilor iar oraÈ™ul Târgu Jiu este un adevărat muzeu viu al creaÈ›iilor acestuia. Coloana Infinită, Poarta Sărutului È™i Masa Tăcerii, împreună cu Aleea Scaunelor fac din oraÈ™ul Târgu Jiu un adevărat muzeu al picturii. Aceste lucrări au fost un omagiu al victimelor Primului Război Mondial, È™i, aÈ™a cum afirma însuÈ™i Constantin BrâncuÈ™i, „Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenÈ›a lucrurilor„.

Coloana infinitului

 De o frumuseÈ›e È™i o perfecÈ›iune rar întâlnită, Coloana Infinitului este compusă din 15 moduli octaedrici È™i are o lungime totală de aproximativ 30 de metri È™i o greutate de 29 de tone. Coloana Infinitului a fost inaugurată în anul 1938 È™i a fost restaurată în anul 2000. Coloana infinitului este simbolul sacrificiului infinit È™i este chiar axis mundi, axa lumii care se ridică impunătoare spre cer, È™i are menirea de a înălÈ›a simbolic sufletele eroilor neamului.

Masa tăcerii

 Masa tăcerii este o altă lucrare impresionantă a lui Constantin BrâncuÈ™i. ÎnsuÈ™i autorul spunea despre creaÈ›ia sa următoarele „O alee, care plecând de pe digul Jiului, care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjeană, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca ÅŸi intrarea în grădina publică, pentru ca, continunând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar ÅŸi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoÅŸtinÅ£ei, întruchipat dintr-o coloană înaltă de circa 29 m, înălÅ£ându-se fără sfârÅŸit, aÅŸa cum trebuie să fie ÅŸi recunoÅŸtinÅ£a noastră„. Masa tăcerii a fost lucrată în piatră È™i reprezintă simbolic masa de dinaintea bătăliei la care au participat soldaÈ›ii români. Scaunele din jurul mesei au formă cleipsoidală, reprezentând sugestiv scurgerea timpului.

Poarta sărutului

Poarta sărutului a fost realizată manual de însuÈ™i Constantin BrâncuÈ™i, ajutat fiind de alÈ›i câÈ›iva cioplitori. Poarta sărutului simbolizează un monument al intregirii neamului, iar sărutul reprezintă însăși unirea. Mircea Eliade făcea referiri la Poarta sărutului astfel Sunt unele teme din literatura noastră populară extraordinar de bogate din punct de vedere dramatic. De pildă Poarta, care împlineÅŸte în viaÅ£a poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viaÅ£a omului Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viaţă, în viaÅ£a reală de-afară. Poarta veghează la căsătorie, ÅŸi pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcaÅŸul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, ÅŸi poarta rămâne mai departe, cu un om mai puÅ£in, să vegheze alte naÅŸteri, alte nunÅ£i, alte morÅ£i”.