Mirosul corporal şi atracţia sexuală
„Mmm, ce bine miroase!” De câte ori nu rostim aceste cuvinte? Adevărul este că prima reacţie pe care o avem faţă de un miros e una emoţională. Un miros e întotdeauna perceput ca fiind plăcut sau neplăcut, el provoacă fie încântare, atracţie, fie disconfort şi respingere. Şi fie că este doar o adiere subtilă, sau o emanaţie intensă, mirosul este purtător de informaţii care se adresează emoţiilor noastre.
Iar legătura care există între miros şi emoţii face ca atracţia sau respingerea pe care o simţim faţă de o anumită persoană să fie uneori aparent inexplicabilă.
În trecut, când nu existau parfumuri şi deodorante, era mai simplu să ştii cu cine ai de-a face. Oamenii se adulmecau între ei, (pentru că da, mirosul este cel mai primitiv dintre simţuri, o rămăşiţă de pe vremea când predomina natura animală) şi cum creierul decodează automat compatibilitatea sau incompatibilitatea cu celălalt, în mod intuitiv îşi dădeau seama dacă au de-a face cu un prieten sau cu un duşman, un concurent sau cu o posibilă parteneră.
Astăzi mirosurile corporale sunt mascate de mirosul săpunurilor, al cremelor, şampoanelor, deodorantelor sau detergenţilor, dar în ciuda acestui fapt, sau poate chiar datorită lui, fascinaţia faţă de mirosurile naturale ale trupului omenesc rămâne neschimbată. Atât bărbaţii, cât şi femeile emană mirosuri naturale specifice, mai ales atunci când apare starea de excitaţie sexuală şi cuplul se pregăteşte să facă dragoste.