Vindecare emoțională

Plânsul ca terapie

Reprimarea plânsului are efecte negative

Plânsul ca terapie Există momente când evităm plânsul și îl reprimăm din rușine sau pur și simplu din cauza durerii. Dar știți că, dacă reprimăm plânsul în mod frecvent, este un lucru rău pentru sănătate?

 De cele mai multe ori, multe persoane, când se gândesc la ceva neașteptat (fie trist sau plăcut), care le provoacă o mare emoție, tind să își oprească lacrimile instinctiv, fie automat, fie pentru că se simt timizi sau din teama că ceilalți le văd plângând.

 Din punct de vedere psihologic, oprirea sau reprimarea lacrimilor poate fi un semn că persoana respectivă nu vrea să fie percepută ca o persoană slabă, deoarece în mod greșit plânsul este asociat cu slăbiciunea unei persoane.

 Cu toate acestea, după cum au arătat diferite studii medicale și psihologice, reprimarea plânsului ne poate afecta în mod negativ sănătatea. Atunci când o persoană plânge, eliberează o serie de emoții pozitive sau negative care au ajuns la un punct culminant. Uneori plânsul poate deveni sinonim cu fericirea sau tristețea, bucuria sau durerea neașteptată. De fapt, departe de ceea ce se poate considera, plânsul nu este negativ pentru sănătatea noastră.

 Chiar din contră, plânsul ajută ființa umană să se elibereze în interior, în timp ce își exprimă astfel emoțiile și tensiunile cele mai extreme. Dar atunci când o persoană își reprimă plânsul nu eliberează aceste emoții intense simțite pe plan interior, ceea ce duce - dacă acest obicei este cultivat de-a lungul anilor - la o serie de tulburări fizice importante.

 Din acest motiv, plânsul trebuie să fie exprimat și să se renunțe la ideea că doar oamenii slabi plâng, deoarece reprimarea plânsului atrage doar consecințe negative atât în privința stabilității psihologice a individului, cât și asupra sănătății.

 De exemplu, din punct de vedere fizic, plânsul ajută la eliminarea substanțelor toxice de către organism, în timp ce previne apariția diferitelor boli cardiovasculare. Din punct de vedere psihologic, o persoană care nu plânge când ar avea nevoie nu este în măsură să elibereze stresul mental intern, ceea ce o poate determina să fie mai predispusă la anxietate, stres și depresie.

 De asemenea, reprimarea plânsului poate determina apariția unor tulburări intestinale, deoarece tensiunea acumulată se poate manifesta sub formă de colită cu caracter nervos sau ulcer.

 Putem plânge de frică, de durere sau de bucurie. Există oameni care plâng atunci când se simt fericiți din cauza unui eveniment neașteptat care generează emoție și surpriză și oameni care nu pot plânge în public.

Care sunt beneficiile plânsului pentru sănătate?

 Cele mai recente cercetări științifice au descoperit beneficii multiple și surprinzătoare care apar în organism și care se ascund în spatele lacrimilor. Să vedem în continuare care sunt beneficiile plânsului pentru sănătate:

 - Ajută la eliminarea toxinelor acumulate în corp. Nu în zadar, plânsul este un proces destul de similar cu cel al transpirației.

 - Plânsul ajută la depășirea unui anumit eveniment traumatic, ajutându-ne să ne relaxăm și să ne eliberăm pe plan intern.

 - Plânsul deblochează gândirea și emoțiile negative, cum ar fi tristețea, furia, mânia, etc.

 - Când plângem, în organism sunt eliberați 2 hormoni cu efect calmant, opiacee endogene și oxitocină, care determină relaxarea și pot ajuta la reducerea durerii, a stresului sau a senzației de angoasă.

 - Plânsul eliberează stresul: William H. Frey, biochimist în St. Paul-Ramsey Minnesota Medical Center, subliniază faptul că atunci când plângem, sunt eliminate substanțe care generează tensiune nervoasă, precum clorura de potasiu și mangan, prolactina și adenocorticotropina.

 - Plânsul stimulează endorfinele: organismul produce acest tip de hormoni în timpul plânsului, care funcționează ca un analgezic natural, diminuând durerea și îmbunătățind starea de spirit, potrivit informațiilor publicate în The New York Times.

 - Plânsul poate induce o relaxare profundă: un studiu publicat în revista Direcțiile curente din domeniul științei psihologice specifică faptul că unul dintre beneficiile plânsului este acela că corpul trece de la o stare de tensiune la o stare mai relaxată.

 - Plânsul ajută la evitarea problemelor gastrointestinale: o cercetare efectuată la Universitatea din Pittsburg a indicat faptul că persoanele care suferă de ulcer sau colită cronică derivate din stres, plâng mai puțin decât oamenii sănătoși.

 Plânsul nu mai este considerat sinonim cu slăbiciunea, ci, dimpotrivă, este un semn de sensibilitate și, după cum am văzut, un mod sănătos de a preveni și de a exprima emoțiile blocate, prost canalizate, care pot deveni mai intense și dăunătoare. Suprimarea plânsului ne poate face mai vulnerabili la iritabilitate, depresie sau stres din cauza epuizării mentale.