Adevărul despre consumul de carne (proteina animală)
De la început doresc să atrag atenția că abținerea de la carne şi produsele animale nu înseamnă că mâncarea oferită familiei este şi sănătoasă. În momentul renunțării la carne este foarte important cu ce o înlocuim şi cum.
Majoritatea oamenilor consideră că includerea în meniul zilnic al cărnii aduce multiple beneficii, dar adevărul este altul.
În ultimul deceniu, s-a înregistrat o creștere alarmantă a consumului de carne la nivel mondial, ceea ce a dus la obezitate, cancer, boli cardiovasculare, diabet, alergii, etc.
Proteinele prezente în carne trebuie descompuse (prin hidroliză) în aminoacizi simpli înainte de a putea fi folosiți în mod corespunzător de organism.
Proteinele străine provenite din carne, produse lactate, cereale și ouă sunt abrazive pentru mucoasele din organism. Ele induc răspuns limfatic (producerea de mucus) care poate provoca acumulări excesive de mucozități în țesuturile şi cavitățile din organism. Mucozităţile acumulate, împreună cu proteinele capturate, vor umple interstiţiile şi ganglionii limfatici, cavitățile, sinusurile, creierul, plămânii.
Coşurile, furunculele şi tumorile sunt manifestări ale acestor congestii sau aglomerări de toxine. Cu cât organismul va primi mai multe proteine provenind din carne, cu atât mai mult veţi solicita sistemul imunitar şi cu atât mai mult veți crea condițiile apariției unui adevărat “rai” pentru culturile de paraziţi.
CARNEA INGERATĂ va împrumută organismului mirosul specific al cărnii intrate în PUTREFACŢIE în interiorul organismului.
NU SUSŢIN că trebuie să evităm consumul de proteine, ci doresc să vă previn asupra cantităţilor şi tipurile de proteine adecvate pentru consum. Dietele bogate în nuci, fructe şi legume fortifică organismul, conferindu-i sănătate, hrănindu-l cu cantităţi abundente de aminoacizi. Organismul nu poate utiliza “proteinele de tip carne” decât după ce le descompune mai întâi în aminoacizi simpli. Acest proces este inițiat în stomac, unde sucurile gastrice de acid clorhidric transformă pepsinogenul în pepsină. Pepsina inițiază desfacerea acestor structuri proteinice în peptone / polipeptide. Este vorba de un proces de tip acid.
Proteinele vegetale sunt structuri simple de aminoacizi care privează organismul de mult mai puţină energie. Fiind încărcate de energie electromagnetică, plantele contrabalansează nevoia de energie. Pe de altă parte, proteina din carne este o structură mult mai complexă şi moartă din punctul de vedere al energiei electrice. Aceasta necesită un proces digestiv mai radical, ceea ce privează organismul de energie vitală. Anual se înregistrează mii de decese ca urmare a efectelor acumulate în urma alimentaţiei bogate în proteine. Ficatul, pancreasul, rinichii şi intestinele sunt distruse dacă se consumă prea multe proteine din carne. Cantitatea zilnică necesară este cuprinsă între 20 până la 40 g de proteine, însă majoritatea oamenilor consumă zilnic între 150 şi 200 de g.
Motivele renunțării la excesul consumului de carne sunt următoarele:
• Structura proteică nu poate fi utilizată că atare de organism, trebuie să fie mai întâi descompusă în aminoacizi, ceea ce consumă din energia corpului;
• Prin digestia şi metabolismul proteinelor se formează numeroşi acizi, inclusiv acidul uric (care provoacă gută), acidul fosforic şi acidul sulfuric;
• Proteina este un compus de azot, cu conţinut bogat în fosfor, care, consumată în cantităţi mari, va priva organismul de calciu şi de alţi electroliţi;
• Proteinele generează o mare aciditate, scăzând echilibrul pH-ului din organism;
• La persoanele suferinde de o slăbiciune a glandelor suprarenale, o alimentaţie bogată în proteine va obligă ficatul să producă mari cantităţi de colesterol, care va începe să formeze plăci în întregul organism, dar mai ales la nivelul sistemului vascular, al ficatului şi rinichilor;
• Proteinele animale putrezesc în interiorul organismului, imprimând corpului un miros specific;
• S-a demonstrat că proteinele animale provoacă de asemenea, apariția cancerului de colon. Sunt suspectate şi de producerea cancerului hepatic şi pancreatic;
• S-a constatat că în comunităţile unde se consumă multă carne, durata de viaţă este mult mai redusă. Un exemplu în acest sens îl constituie populaţia Intuit din Alaska de Nord şi Canada, în rândul căreia media de viaţă este de aproximativ cincizeci de ani;
• Carnea nu este altceva decât o concentrare de celule moarte sau agonizante, trăind într-o hazna de sânge stricat, intrat în putrefacţie;
• În prezent, carnea animalelor de consum este încărcată cu hormoni de creştere, antibiotice, pesticide, erbicide, deşeuri nucleare, nivel crescut de adrenalină şi alte substanţe toxice preluate din poluarea atmosferică şi a solului;
• Carnea abundă în celule roşii moarte (hemoglobină), cu conţinut mare de fier. Deşi fierul este un mineral, dacă este consumat în cantităţi excesive, va deveni nociv pentru organism, mai ales fierul ionizat (nu fierul de provenienţă vegetală).
Toxicitatea fierului va produce o multitudine de reacţii organice, printre care se numără:
- scăderea nivelului de crom (necesar în afecţiunile legate de transferul de insulină);
- scăderea nivelului de zinc (necesar în producerea insulinei şi a energiei);
- lezarea ţesuturilor hepatice, pancreatice şi renale;
- scăderea nivelului de calciu şi a absorbţiei şi utilizării calciului;
- creşterea nivelului de sodiu (ceea ce va produce edeme);
- creşterea nivelului de azot şi de fosfor (ceea ce va spori acidoza);
- ameţeli, tulburări de echilibru şi stări spastice datorate scăderii nivelului de mangan;
- consumul de carne duce la creşterea tensiunii arteriale, prin retenţie de apă şi coagularea lipidelor;
- consumul de carne asociat cu aportul suplimentar de vitamina C intensifică asimilarea fierului, conducând astfel la creşterea toxicitătii fierului;
- consumul de carne roşie este asociat cu creşterea compușilor de tip N-Nitroso din culturile de bacterii intestinale, care pot produce cancer de colon;
- consumul de carne este recunoscut a fi cauza principală care conduce în mod direct la degradarea danturii.
Alimente bogate în proteină:
- Spanac 49%
- Varză Kale 45%
- Broccoli 45%
- Conopidă 40%
- Lintea germinată 40%
- Ciupercile 38%
- Pătrunjel 34 %
- Castravetele 24%
- Polenul crud 23%
- Varza roşie 22%
- Ardeiul verde 22%
- Roşiile 18 %
- Seminţele de floarea soarelui, seminţele de dovleac, seminţele chia, seminţele de susan şi nucile româneşti.
Acestea sunt doar câteva exemple ale cauzelor care duc la distrugerea rasei umane ca urmare a consumului ridicat de proteine animale. Treziți-vă şi bucurați-vă de viață fără produse animale. Corpul îţi va fi recunoscător pentru ceea faci pentru el, fiindcă va scapa de mirosul neplăcut şi va vibra de sănătate. Iubiți-vă planeta şi animalele alături de care convieţuim.