Fiziologia aparatului genital masculin

 La bărbați, organele de reproducere sunt în principal externe. Acestea au un rol foarte important în sexualitate și în reproducere și de asemenea în perpetuarea speciei. De asemenea, trebuie să menționăm de la bun început faptul că aparatul genital masculin este foarte complex, și nu cuprinde numai organele sexuale externe. Cunoașterea amănunțită a aparatului sexual masculin este deosebit de importantă pentru o viață sexuală corectă și pentru evitarea patologiilor dar și recunoașterea acestora, și cunoașterea fiziologiei aparatului genital masculin ar trebui să facă parte din educația sexuală a fiecărei persoane în parte, indiferent că este vorba de bărbați sau femei.

 

Din ce este alcătuit aparatul genital masculin?

 Aparatul genital masculin cuprinde mai multe organe și glande, atât externe, cât și interne. Așadar, din punct de vedere extern, organele care alcătuiesc aparatul genital masculin sunt penisul, testiculele și scrotul, iar organele genitale interne sunt epididim, căi spermatice, funicul spermatic, uretră, și glandele anexe (vezicule seminale, prostată, glande bulbo-uretrale).

Penisul

 Să începem discuția noastră cu penisul. Penisul este poate cel mai cunoscut organ genital la bărbați. Este ca un simbol al bărbăției, și unul din organele cele mai importante în reproducere și în copulație. Penisul prezintă o porțiune perineală, rădăcina penisului și o porțiune liberă, corpul penisului care se termină cu o parte mai voluminoasă, numită gland. Penisul are o formă cilindrică ce are o față superioară, torsum penis și una inferioară, uretrală. Penisul este așadar format din aparat erectil și învelișuri.

Penisul de asemenea are corpi cavernoși, corpul spongios al uretrei și învelișurile penisului, formate din piele. Penisul este un organ puternic vascularizat cu ajutorul ramurilor din artera rușinoasă internă. Penisul are rol în micțiune, dar are de asemenea și rol copulator. Așadar, penisul este alcătuit din rădăcină (partea fixă a penisului și este situată în perineu, fiind fixată de oasele bazinului), partea liberă a penisului (constituită din corpul penisului și gland, iar corpul penisului este acoperit de o piele mobilă și destul de fină), glandul penisului (situat în extremitatea anterioară a părții libere a penisului), prepuț (la exterior aspect de tegument, iar spre gland, aspect de mucoasă). În ceea ce privește dimensiunea, penisul diferă de la bărbat la bărbat, atât din punct de vedere al lungimii cât și al grosimii și calitatea actului sexual și al erecției nu constă în lungimea penisului. Există o clasificare a penisurilor și a mărimii acestora, precum și ținând cont de grosimea lor, alcătuită de specialiști în domeniu. Astfel că, penisul mic este cel cu o lungime de până la 14 centimetri, penisul mediu măsoară între 14-16 centimetri, penisul mare măsoară între 16 și 18 centimetri iar cel foarte mare măsoară peste 18 centimetri. Penisurile ce depășesc 20 de centimetri intră în categoria penis uriaș. În funcție de grosimea penisului, în categoria penisurilor mici intră cele ce măsoară până în 11,8 centimetri, în categoria celor medii intră cele ce măsoară între 11,8 și 12,8 centimetri iar în categoria penisului gros intră cele ce măsoară între 12 și 14 centimetri.

 

Scrotul

 Scrotul reprezintă tot un organ genital masculin extern care are forma unui săculeț și în care sunt localizate testiculele. Așadar, scrotul este situat sub penis și este de asemenea puternic vascularizat. Funcția scrotului este aceea de a proteja testiculele, astfel încât pielea scrotului este groasă și însoțită de un strat muscular.

 

Testiculele

 Alte organe importante pentru fiziologia aparatului genital masculin sunt testiculele. Testiculele stau în scrot, fiind situate în bursele scrotal și au o formă ovoidă, de dimensiunile unor nuci, cu cinci cm lungime și trei cm lățime, și o greutate medie de 30 de grame. Testiculul este un organ pereche, având funcția de spermatogeneză, și anume formarea celulelor sexuale, spermatozoizii, și funcția endocrină, aceea de secretare a hormonului androgin, testosteronul. Testiculele sunt organe deosebit de importante pentru copulație și pentru reproducere.

 

Epididimul

 Epididimul este un termen mai puțin cunoscut. Epididimul este de fapt un organ alungit, alcătuit din unirea canalelor aferente ale testiculului. Ce rol are acest canal de a produce lichidul spermatic și de asemenea de a maturiza spermatozoizii. Canalele spermatice sunt de fapt conducte de eliminare a spermiilor și lichidului spermatic, și pot fi intratesticulare sau extratesticulare. Cele intratesticulare reprezintă tubii seminiferi și rețeaua testiculară, în vreme ce căile extratesticulare sunt canalele eferente, epididimul, canalul ejaculator și uretra. Canalul deferent continuă canalul pedidimar și are o lungime de 50 cm, pleacă de la coada epididimului, terminându-se la baza prostatei, prin porțiunea ampulară (mai dilatată), care se unește cu ductul excretor, al veziculei seminale, formându-se ductul ejaculator care străbate prostata și se deschide în uretra prostatică, la nivelul colicului seminal. Așadar, menționăm și canalul deferent ce intră în categoria căilor de eliminare, și acesta continuă epididmul, având o lungime ce atinge chiar și 50 cm. , veziculele seminale, ce intră în categoria căilor de eliminare și reprezintă două canale membranoase care au rolul de a acumula și de a stoca sperma între ejaculații și nu în ultimul rând canalele ejaculatorii, conducte prin care sperma este purtată către uretră.

 

Uretra

 Uretra este unul din cele mai importante canale, fiind de fapt conducta prin care se elimină lichidul spermatic în ejaculare. Uretra pornește de la vezică, străbate prostata și se termină în orificiul extern.

 

Prostata

 Prostata are o funcție exocrină și este un organ glandular fiind situat în jurul porțiunii inițiale ale uretrei, produsul de secreție participând la formarea spermei. Prostata este localizată în cavitatea pelviană, cuprinsă între vezica urinară (superior), rect(posterior), perineu (inferior) și simfiza pubiană (anterior). Uretra străbate prostata în mod vertical, iar cele două canale ejaculatoare o străbat oblic, deschizându-se în uretra prostatică. Prostata are forma unui con turtit, cu vârful îndreptat în jos și înainte, având o bază, vârf, o față anterioară și o față superioară.

 

Testosteronul

 Testosteronul este cel mai important hormon masculin, cu acțiuni androgene, ce ajută la maturizarea organelor masculine, la dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare-pilozitate tipică, îngroșarea vocii, agresivitate, dar de asemenea determină și creșterea masei musculare și îngroșarea oaselor. Unde se găsește testosteronul? În testicule, desigur, și acesta este produs tot în testicule de către celulele Leydig. Este de menționat faptul că secreția hormonului începe în timpul vieții intrauterine (producerea acestuia fiind esențială la apariția sexului la făt), la naștere încetează producerea acestuia, pentru ca la pubertate să reînceapă secreția acestuia. În adolescență testosteronul începe să fie secretat astfel că apare pilozitatea pe față, organele sexuale se maturizează, masa musculară crește, se îngroașă vocea, etc. Mai mult decât atât, testosteronul se secretă pe toată perioada vieții. Ce se întâmplă însă în andropauză? Atunci când are loc procesul de îmbătrânire sexuală a bărbatului, fiind caracterizată prin scăderea producției de testosteron. Ca și consecințe ale andropauzei pot fi scăderea pilozității, a forței, a masei musculare, a activității cerebrale. Bărbații de asemenea pot prezenta efecte fiziologice, la fel ca și menopauza la femei. Aproape o treime din bărbații trecuți de 60 ani au niveluri destul de reduse ale testosteronului, pentru a obține și menține o erecție.

 

Spermatozoizii

 Spermatozoizii sunt celule de reproducere masculine, ce sunt produse în număr extrem de mare, de ordinul milioanelor, în testicule. Spermatozoizii când ajung la maturitate se desprind de stratul de grăsime care îi înconjoară și dezvoltă un fel de codiță cu ajutorul căreia se deplasează cu viteză foarte mare, iar împreună cu lichidul seminal și lichidul prostatic, spermatozoizii formează sperma, un lichid deosebit de important pentru procesul de reproducere. Sperma este un fluid organic, cunoscut de asemenea și sub denumirea de lichid seminal, care poate să conțină spermatozoizi. Lichidul seminal conține câteva elemente alături de spermatozoizi: proteolitic și alte enzime precum și fructoza sunt elemente ale spermei care constituie mediul de supraviețuire al spermatozoizilor și conferă un mediu prin care aceștia se pot mișca sau "înota". Sperma este produsă în veziculule seminale, localizate în pelvis, iar procesul care are loc în eliberarea spermei este numit ejaculare. Sperma este de cele mai multe ori de culoare albă, dar poate fi și de culoare gri sau gălbuie, fiind normală. Calitatea spermei, pe de altă parte, este o indicație a fertilității unui bărbat, iar cantitatea și calitatea spermatozoizilor determină și calitatea spermei.