Review procesoare Haswell-E de la Intel: Core i7-5960X, i7-5930K și i7-5820K

review procesoare haswell e intel i7 5960x i7 5930k si i7 5820k

 Salutare și mă bucur că ești din nou alături de noi. Azi o să aruncăm o privire mai în detaliu la noile realizări de la Intel. Iar cele mai recente realizări sunt procesoarele Haswell-E. Aceste procesoare sunt din clasa High-End Enthusiast, iar această clasă cuprinde evident cel mai nou și de asemenea primul procesor cu 8 nuclee destinat consumatorilor de electronice și nu celor din domeniul industrial cum sunt procesoarele XEON.

 Haswell-E este un update la Ivy Bridge-E, care include o creștere a IPC-ului (inter-proces-comunication = comunicare intre procese) al noului chipset X99, prima platformă comercială cu suport pentru DDR4 și un nou soclu pentru procesor care nu este compatibil cu modele ”E” entuziaste mai vechi.

 

Lansarea Haswell-E

Pe 29 August la festivalul oficial al gamerilor PAX Prime s-au făcut 3 lansări importante

  - Noile procesoare Core i7 din familia Haswell-E

 - Noile plăci de bază cu chipset X99 și noul soclu LGA2011-3

 - Și upgrade-ul de la memoriile DDR3 la DDR4, utilizând noile sloturi cu 288 pini

 

 Fiecare dintre aceste lansări, este de fapt un upgrade la modelele anterioare de pe piața entuziastă. Procesoarele din familia Haswell-E Core i7 având până la 8 nuclee fizice, plăcile de bază X99 dispunând de o creștere a conectivității și a focalizării pe noile metode de stocare, iar memoriile DDR4 suportă frecvențe mai mari decât DDR3 la un voltaj mai redus.

 Articolul nostru va fi focalizat mai mult pe noile procesoare Haswell-E, iar plăcile de bază cu noul chipset X99 și memoriile DDR4 urmând să fie discutate într-un articol următor.

 

Noile CPU-uri Intel Haswell-E

 Noțiunile de bază sunt aceleași, Intel menține simplu aria de Enthusiast Extreme prin lansarea a doar trei modele de CPU-uri, similar cu inițialele Sandy Bridge-E și Ivy Bridge-E.

Mai jos avem un tabel cu câteva specificații, pe care o să le dezbatem puțin.

Nume CPU

Număr CPU

Intel Core i7

5960X

Intel Core i7

5930K

Intel Core i7

5820K

Intel Core i7

4790K

Intel Core i5

4690K

Frecvența (GHz) de bază

3.0

3.5

3.3

4.0

3.5

Frecvența (GHz) Turbo Boost

Până la 3.5

Până la 3.7

Până la 3.6

Până la 4.4

Până la 3.9

Nuclee

Thread-uri

8

16

6

12

6

12

4

8

4

4

Cache

20MB

15MB

15MB

8MB

6MB

PCIe 3.0 Lane

40

40

28

16

16

Memorii RAM

Număr canale

DDR4-2133

Quad-Channel

DDR4-2133

Quad-Channel

DDR4-2133

Quad-Channel

DDR3-1600

Dual-Channel

DDR3-1600

Dual-Channel

Soclu (LGA)

2011-v3

2011-v3

2011-v3

1150

1150

TDP

140W

140W

140W

88W

88W

Preț

775 €

450 €

300 €

270 €

190 €

 În fruntea clasamentului este i7-5960X cu HyperThreading, utilizând o frecvență de bază tactată la 3.0GHz și 40 lane-uri PCIe 3.0 la 775 € pentru 1000 de unități. Acest preț este în linie cu lansările anterioarelor ediții de procesoare extreme, dar frecvența de bază este oarecum mai scăzută. Iar acesta se datorează limitărilor de TDP, deoarece adăugând încă 2 nuclee în plus, se generează un surplus de căldură. Iar dacă se dorea menținerea unui TDP la 140W, era necesară reducerea frecvenței de bază. Această metodă o putem întâlni și la realizarea procesoarelor Xeon, și ca urmare acesta ar putea afecta performanțele de zi cu zi.

 În continuarea clasamentului la mid-range avem un i7-5930K, ce imită modelul vechiului i7-4960X din familia Ivy Bridge-E, având la fel 6 nuclee + HyperThreading și 40 lane-uri PCIe 3.0, cu toate acestea diferă în frecvențe (5930K având frecvențe mai reduse) și în memorii RAM (5930K suportând noul DDR4-2133). Prețul acestui model este destul de competitiv marcându-se la 450 €.

 Ca și entry-level avem de-a face cu un procesor puțin mai lent, i7-5820K, care de asemenea are 6 nuclee cu HyperThreading și suportă DDR4-2133. Principala diferență constând în faptul că aici avem doar 28 lane-uri PCIe 3.0. ei la prima vedere acesta poate șoca un pic, dar dacă ne uităm puțin în trecut și observăm procesul de segmentare al produselor, o să aibă sens.

 

De exemplu:

 Pentru Ivy Bridge-E și Sandy Bridge-E, ambele CPU-uri i7-4820K și i7-3820, având 4 nuclee au fost separate în seria lor de cele cu 6 nuclee. La Nehalem i7-920 era un procesor cu frecvențe foarte reduse față de i7-965, iar hexa-core-ul i7-980X a fost lansat mai târziu. În asemenea circumstanțe pentru un procesor slab la 300 €, opțiunile sunt, ori reducerea de nuclee, ori reducerea semnificativă a frecvenței de bază. Însă Intel în acest caz a decis că să renunțe la câteva lane-uri de PCIe 3.0. Și asta ca să poată realiza un Haswell-E la preț mai redus și oricum dintre toate circumstanțele aceste este cel mai plauzibil scenariu.

 Având doar 28 lane-uri PCIe 3.0 înseamnă doar că, o configurație de Dual-GPU se poate realiza în format PCIe (x16/x8) în loc de x16/x16), iar o configurație Tri-GPU se poate realiza în formatul (x8/x8/x8) în loc de (x16/x16/x8). O altă consolare ar mai fi faptul că foarte puține jocuri PC suferă o pierdere de performanță pentru că rulează pe PCIe 3.0 x8 și nu PCIe 3.0 x16, performanțele fiind aproape identice. Ei, pe hârtie, cu reducerea a câtorva lane-uri PCIe 3.0 ar trebui să fie o diferență de performanță foarte mică comparativ cu reducerea de nuclee sau a frecvenței de bază. Având 6 nuclee, i7-5820K se situează peste i7-4790K, asta în termeni de piață și clasament de preț. Dar trecând peste toate astea, diferența majoră ar fi că un utilizator care deține un i7-5820K nu va putea crea o configurație de tip 4 WAY SLI, lucru pe care o face doar o minoră parte din lume.

 Singura pierdere să zicem așa, la ce 28 lane-uri PCIe-3.0 ar fi că, nu este nici o cale fizică prin care să se poată îmbunătății situația. Dacă era frecvența mari redusă la CPU, atunci utilizatorul mai putea face un mic OverClock, iar acesta era o soluție care compensa și în cazul în care erau mai puține nuclee. În ciuda acestor lucruri, pe hârtie diferențele ar trebui să fie minore.

 Creșterea în TDP de la 130W la 140W pune un plus de presiune pe sistemul de răcire al utilizatorului. Iar Intel recomandă în continuare cooler-ul său pe bază de lichid TS13X ca fiind soluție minimă. Acesta este același cooler pe care l-a recomandat și pentru Ivy Bridge-E. Utilizatorii care doresc un overclock pe i7-5960X până la 4.3 GHz, să se aștepte la încă 150W. Ceea ce sugerează un cooller pe bază de lichid cu radiator mai gros și lung ar fi obligatoriu.

 

Procesorul (CPU)  Intel Haswell-E

 Siliciul de bază la noile CPU-uri Haswell-E sunt similare ca și construcție cu cele din generația anterioară, având un cache L3 dedicat în centrul pastilei, iar nucleele în jurul acesteia spre exterior interconectate cu un inel. Toate cele 8 nuclee vor avea acces la memoria cache, dar asta este valabil numai pentru procesorul i7-5960X. Pentru CPU-urile i7-5930K și i7-5820K cu 6 nuclee, o pereche de nuclee vor fi dezactivate. Iar cele dezactivate nu vor fi constante întotdeauna, însă din cele 4 rânduri va fi tot timpul o pereche din stânga la dreapta care va fi dezactivată.

 Intel a fost destul de fericit, încât a împărtășit dimensiunile pastile de siliciu și numărul de tranzistoare, care ne-a ajuta mult în realizarea următorului tabel, pentru a furniza și mai multe informații.

Comparare specificații CPU

CPU

Tehnologie de fabricație

Nuclee

GPU

Integrat

Număr Tranzistoare

(miliarde)

Dimensiune

Pastilă

Intel Haswell-E 8C

22nm

8

X

2.6

356mm2

Intel Haswell GT2 4C

22nm

4

GT2

1.4

177mm2

Intel Haswell ULT GT3 2C

22nm

2

GT3

1.3

181mm2

Intel Ivy Bridge-E 6C

22nm

6

X

1.86

257mm2

Intel ivy Bridge 4C

22nm

4

GT2

1.2

160mm2

Intel Sandy Bridge-E 6C

32nm

6

X

2.3

435mm2

Intel Sandy Bridge 4C

32nm

4

GT2

0.995

216mm2

Intel Lynnfield 4C

45nm

4

X

0.774

296mm2

AMD Trinity 4C

32nm

4

7660D

1.3

246mm2

AMD Vishera 8C

32nm

8

X

1.2

315mm2

 Acest tabel arată cum trecerea de la Ivy Bridge-E hexa-core la un Haswell-E octa-core este urmată de o creștere semnificativă al Pastilei de Siliciu, de la 257mm2 la 356mm2 (creștere de 39%) iar numărul de tranzistori crește de la 1.86 la 2.6 miliarde (o creștere de 40%). asta înseamnă că adăugarea a două nuclee necesită mai mult spațiu și implicit mai mulți tranzistor.

 Din puncte de vedere istoric, Intel are un tipar distinct în ceea ce privește durate de viață a procesoarelor din sfera extremă. CPU-urile cu nuclee mai puține sunt mai rapide ca frecvență de bază. Dar cu timpul unitățile cu mai multe nuclee s-ar putea potrivi cu modelele care au mai puține nuclee. Apoi când următorul update de CPU-uri cu și mai multe nuclee, frecvențele vor fi reduse din nou.

 Ca să fac o paranteză la acest capitol, ideea este că, în cazul în care nu se reduc frecvențele, cred că s-ar ajunge la un TDP de peste 200W ca și în cazul AMD cu FX-9590 unde s-a ridicat și frecvența de bază al CPU-ului până la 4.7GHz, iar TDP-ul a ajuns la 220W, nu tocmai eficient din punct de vedere energetic.

Comparații CPU-uri Intel edițiile Extreme

 

Nehalem

130W

Sandy Bridge-E

130W

Ivy Bridge-E

130W

Haswell-E

140W

4 Nuclee

<3.0GHz

3.2GHz

3.6GHz

3.7GHz

I7-920

i7-965

 

 

i7-3820

 

 

 

i7-4820K

 

6 Nuclee

3.2GHz

3.3GHz

3.4GHz

3.5GHz

 

3.6GHz

 

i7-980X

 

i7-990X

i7-3930K

i7-3960X

 

i7-3970X (150W)

 

 

i7-4930K

 

 

i7-4960X

 

i7-5820K

 

i7-5930K

8 Nuclee

3.0GHz

 

 

 

i7-5960X

 Când vine vorba să luăm și cantitatea memoriei cache în calcul, devie destul de dificil o comparație. De exemplu, i7-990X și i7-5930K ambele sunt CPU-uri Hexa-Core cu frecvența de bază tactată la 3.5GHz. Dar i7-5930K are cu 3MB mai multă memorie cache L3. Similar este și în cazul i7-980X și i7-3960X.

 

Haswell-E și Bătălia cu Xeon-uri

 Una din principalele probleme pe care le are cu platformele extreme este că platformele Enterprise sunt bazate pe procesoarele sale Xeon. În lumea serverelor, clienții cer un anumit grad de consistență pentru ca fiecare platformă să se potrivească cu upgrade-ul de la fiecare ciclu de înlocuire. Ca urmare procesoarele Haswell pentru mainstream au fost lansate pe Iunie 2013, dar a mai fost nevoie de încă 14 luni până au ajuns și versiunile entuziaste pe piață. Diferența cadențată dintre pastilele de siliciu extreme și cele mainstream, este condusă de piața Xeon-urilor care cer aceeași platformă de timp de două generații. În cazul de față platformele Sandy Bridge-E și Ivy Bridge-E cu soclul LGA2011-0 ne-am ținut în loc timp de 3 ani înainte de upgrade-ul la Haswell-E cu soclul LGA2011-3. Dacă te întrebi de ce este o așa mare diferență intre lansarea Haswell și Haswell-E, iată răspunsul aici.

 După cum am mai spus, piața consumatorilor de procesoare extreme este mică pentru Intel, comparativ cu piața Xeon-urilor. Iar piața este împinsă mai mult de consumatorii de nivel PRO care cer performanțe la costuri cât mai mici sau o platformă Intel care să arate cât de rapid poate să ruleze la o anumită limitare de putere, apoi să permită Overclocker-ii Extremi să scoată cât mai mult posibil din procesor.

 Piața consumatorilor profesioniști este una importantă pentru siliciul clasei de consumatori mainstream. Pentru afaceri mici care se bazează pe procesarea limitat al CPU-ului, cum ar fi editarea de materiale video, video producții, calcule științifice și virtualizări, având performanțe ridicate într-un singur produs mai ieftin, un upgrade poate produce un debit de lucru semnificativ, permițând astfel ca multe proiecte să fie terminate mai rapid și mai acurat. În timp ce consumatorilor profesioniști le-ar plăcea să profite de puterea de procesare al unui Xeon, costurile sunt cam prohibitive, în special pe termen lung, iar lipsa overclocking=ului la memorii are un efect negativ.

 Cu această întârziere la upgrade-ului pentru platformele extreme, le dă șansa celor de la Intel de a testa noi funcționalități în segmentul mainstream. Una dintre cele mai predominante probleme cu Ivy Bridge-E este că se bazează pe chipset-ul X79, care își arată vârsta. Însă noua platformă Haswell-E cu chipset-ul X99 împrumută o mulțime de facilități de la Z87 și Z97 în ceea ce privește suportul pentru I/O și conectivitate. Iar cererea de SAGA Expresie din partea utilizatorilor de Xeno arată bine. Oare o să fie?

 Tendința pentru reducerea consumului de energie este de asemenea adevărată, chiar și în sistemele cu performanțe ridicate. Pentru Centre de Date, costurile majore sunt reprezentate de facilități cum ar fi consumul de curent și răcirea. Astfel dacă centrele de date pot utiliza un sistem mai eficient din punct de vedere energetic, o vor face. Așadar și trecerea de la DERN la DERN implică de asemenea o scădere în voltajul modulelor de la 1.5V la 1.2V. Acesta nu sună a fi ceva impresionant pentru un sistem uzual de acasă cu 4-8 module RAM, dar într-un centru de date cu sute și mii de sisteme fiecare utilizând câte 8-64 plăcuțe de memorii RAM, economisește câțiva KW de pe factura electrică.

 Acest ritm extrem îi poate duce pe cei de la Intel la o mică problemă. În cazul în care decalajul dintre CPU-urile mainstream și CPU-urile High Performance se lărgeşte, la un moment dat vor diferențe de două sau mai multe generații de procesoare. Asta înseamnă că Intel pe partea de servere va trebui să decidă că, este mai bine dacă are pe piață CPU-uri mai rapide cu mai puține nuclee și cel mai mare IPC, decât să aibă CPU-uri mai lente vechi de 2-3 ani. Aste de asemenea înseamnă o dicotomie bazată pe oricare din caracteristicile adăugate. Iar asta ar putea sugera ca Intel să taie o platformă întreagă și mențină în continuare două generații de platforme consistente pe care piața de servere le cere.

 

Concurența la procesoarele Intel Haswell-E și Piața

 Poate nu este deloc surprinzător faptul că principala concurență pentru Intel este el însuși pe partea de CPU-uri dedicate consumatorilor de rând. Și din tabelul de mai sus s-a putu observa că i7-5960X cu ale sale 8 nuclee și 16 thread-uri, a cam luat-o înaintea Hexa-Core-ului i7-5820K, care stă în urmă cu cele 12 lane-uri PCIe 3.0 în minus. Dar 5820K nu are doare lane-urile reduse ci și prețul. Făcând o comparație directă bazată exclusiv doar pe frecvențe și numărul de nuclee, putem observa că i7-3960X este identică cu i7-5820K. Iar acest lucru ne arată cum o platformă evoluează (la fel și poziția prețurilor) în timp.

 De bun augur ar fi probabil ca cel mai slab procesor din familia Skylake-E, va fi în mod similar echivalent cu Haswel-E i7-5960X, însă cu un IPC mai mare. Oare tendința re trebui să continue?

 La capătul celeilalte părți pe platformele mainstream concurența încă este FX-9590 de la AMD, dar 220W necesită cu 50% mai multă energie, însă este unicul competitor la o treime din prețul unui CPU Intel Octa-Core.

 

Intel Haswell-E concluzii

 De când a apărut Ivy Bridge-E, anul trecut, mulți utilizatori s-au plâns de antichitatea chispet-ului X79 comparativ cu platformele non entuziaste (care aveau mai multe beneficii). Însă X99 vine cu un fel de moștenire împrumutată de la chipset-ul Z97, în ceea ce privește implementările pe partea de stocare, cu o arie întreagă de SATA-III și USB 3.0. dar cel mai mare avantaj pe partea de stocare vine din perspectiva lane-urilor adiționale la PCIe 3.0 (40 la număr excepție la 5820K). Și acest avantaj poate fi ușor exploatat de către consumatorii Pro care devine încet un nou standard.

 Trecerea de la DDR3 la DDR4 are sens mai mult dacă este vorba de Data Center-uri, unde economisirea fiecărei picături de Watt ajută la reducerea costurilor pe factura de electricitate. Și asta deoarece DDR4 folosește numai 1.2V cu frecvențe mai mari decât DDR3 care utilizează 1.5V. Iar dacă diferența asta minoră o împrăștiem pe mii de plăcuțe folosite de Data Center-e vom vede diferența nu numai pe hârtie ci și pe conturile bancare. Deși un utilizator până acum nu trebuia să se gândească la faptul că la oricare achiziție de Haswell-E va fi nevoit să schimbe kiturile de memorie, deoarece până acum orice schimbare era pe parte de CPU nu afecta memoriile. Și asta pentru că modulele DDR3 puteau fi refolosite în noile platforme. Dar acum utilizatorii trebuie să se gândească în termeni de DDR4. Iar asta îi face fericiți pe producătorii de memorii RAM și ca rezultat avem parte de oferte speciale pentru module DDR4 cu frecvențe de la 2133MHz până la 3200MHz, în nenumărate forme și dimensiuni.

 Evident avem și pe partea de CPU cu ce să ne lăudăm, dar nu te speria deoarece Haswell-E oferă un boost de performanță cu 8% mai mare decât Ivy Bridge-E. Dar acest se cam știa încă din momentul trecerii de la Ivy bridge la Haswell. Des şi Haswell-E primește și un surplus de memorie cache datorită surplusului de nuclee, însă acesta nu duce la diferențe semnificative. Pe de o parte dacă ne uităm la haswell-E Hexa-Core putem observa că este foarte similar cu un Ivy Bridge-E și cu un plus de 300-500MHz, avantaj de care nu putem bucura doar în câteva benchmark-uri .

 În ciuda frecvențelor mici i7-5960X rămâne în topul benchmark-urilor bazate pe multithreading. Cu două nuclee în plus și astfel cu 4 thread-uri mai multe, dar cu toate diferențele de frecvențe i7-4960X rămâne preferat de benchmark-uri care nu folosesc mai mult de 12 thread-uri.

 i7-5820K este la egalitate cu i7-3960X la doar o treime din costul de fabricare.. aceste două procesoare avand același număr de nuclee (mai exact 6), și frecvența la fel (3.3GHz). Dar ceea ce diferă la ele sunt, arhitectura, Lane-urile de PCIe 3.0 și prețul. Fiind cu două generații mai nou i7-5820K oferă un spor de performanță cu 10-15% mai mare, dar numai în benchmark-uri care se axează strict pe procesor. Este destul de amuzant să vedem că, costul de realizare la i7-3690X a fost 770 € și la i7-5820K este de 300 €.

 Un alt beneficiul la i7-5820K, îl reprezintă chipset-ul X99, dar nu se poate folosi de cele 40 lane-uri PCIe deoarece procesorul este limitat la 28 lane-uri. Iar asta înseamnă că la aproximativ 500-600 € primești un upgrade de 2-3 ani ce-ţi oferă un spor de performanță de numai 10-15%, iar acești 10-15% îl poți revendica numai dacă folosești aplicații care se bazează pe calcule voluminoase făcute doar de procesor. În rest numai dacă optezi pentru i7-5930K, și astfel vei beneficia și de cele 40 lane-uri PCIe 3.0, Iar CPU-ul este și el mai potent un pic din start.

 Nu sunt diferențe considerabile în ceea ce privește gaming-ul 1080p în SLI cu doar 28 lane-uri PCIe. Cea mai mare întrebare provenită de la amatorii de jocuri, dacă afectează lipsa de 12 lane-uri performanțele în jocuri. S-a testat i7-5820K cu două plăci grafice GTX770 Lightning. Iar după cum am mai precizat și mai sus diferența constă în faptul că la o configurație DUAL-GPU 5820K permite rularea GPU-rilor în configurația X16/x8 în loc de X16/x16, iar în Tri-GPu x8/x8/x8 în loc de x16/x16/x8. Singurul joc care a fost afecta de această discrepanță minoră a fost doar Battlefield 4, joc în care s-a obținut 110FPS la 1080p cu i7-5930K (cu 40 Lane-uri PCIe), iar la cu i7-5820K s-a văzut o scădere drastică de 4FPS, rezultatul fiind 106FPS la 1080p.

 În termeni de frecvență nativă, oricare Haswell-E ar fi overclock-at s-ar obține frecvențe mai mici decât la Ivy Bridge-E. Deși s-au făcut două teste rezultatul este similar cu cele specificate de ASUS. Asta înseamnă că ar trebui să fii fericit dacă scoți un 4.3GHZ sau maxim 4.4GHz, lucru valabil pentru majoritatea procesoarelor Haswell-E, cu toate că șansele ca să obții o frecvență bună ar putea fi destul de dificilă. În testele de overclocking, i7-3960X a atins 4.8 GHz, i7-4690X a atins 4.5GHz, iar i7-5960X a atins un frumos 4.3GHz. Toate procesoarele au lucrat similar, excepții au fost doar benchmark-urile unde controlul a fost preluat de noile instrucțiuni și la cele unde a fost evidențiat utilizare celor 8 nuclee a lui 5960X. Știu că poate mulți utilizatori de zi cu zi se așteptau la performanțe mai strălucite, mai ales cu un pic de overclock, dar mie frică că speranțele lor s-au cam spulberat.

 Chiar și cu 5960X? Dar există două nuclee în plus. Acest lucru întreabă consumatorii Pro care sunt mai mult dependenți de procesor și nu de conținut.

 Codarea unui fișier video 4K60 în x265 a avut un surplus de 16% în performanţă trecând de la i7-4960X la i7-5960X, surplus ce s-a extins până la 30% când ambele CPU-uri au fost overclok-ate.

 

Cuvinte de final pentru procesoarele Intel Haswell-E

 Cel mai promițător membru dintre cele 3 CPU-uri al familiei Haswell-E este i7-5820K, care acum este cel mai slab dintre cele 3 procesoare de pe platforma Intel extreme, dar are mai multe nuclee decât cel mai potent CPU i7-4790K, din gama mainstream. Putem lua o placa de bază X99 cu costuri mai reduse la același preț cu o placă de bază Z97 din clasa medie. Dar cel ma mare blocaj ar fi la adoptarea modulelor DDR4 care sunt încă pe la 200 €, kitul quad-channel de 16 GB.

 Însă i7-5960X apare ca noul campion doar în termeni de randament non-Xeon, oricum laudele vor fi mai multe după ce chipset-urile vor fi actualizate așa cum au solicitat utilizatorii. Majoritatea care vor face trecerea de la Sandy Bridge-E sau Ivy Bridge-E, nu vor vedea o viteză prea mare în ceea ce privește fluxul de lucru pe noua platformă. Iar beneficiul real îl vor avea cei ale căror flux de lucru este dependent de procesor. Haswell-E marchează doar dacă utilizatorii fac și altceva decât jocuri,iar în acest caz utilizatorii de Nehalem (3820K) sau Westmere (4820K) se pot gândi la o trecere.

 Acesta a fost review-ul noilor CPU-uri Intel din familia Haswell-E. Eu îți mulțumesc că ai fost alături de noi și dacă ți-a plăcut acest articol apasă pe butonul de Like și lasă-ne părerea ta mai jos într-un comentariu.