Educatia sexuala corecta

      

Avem parte de o educație sexuală corectă?

  educatia sexuala corecta  Încă de la vârsta pubertății fiecare dintre noi începe gradat să se exploreze și să-și cunoască trupul. Apar diverse curiozități și întrebări legate de aceste diferenţe ce există între băieți și fetițe și tot în această perioadă apar primele dileme legate de cunoașterea cât mai corectă a propriului trup. Cel mai bine ar fi ca în această etapă a creșterii să avem parte de o educație sexuală cât mai corectă și sănătoasă care să constituie pentru noi un fundament solid pe care să ne dezvoltăm sănătos ca bărbat sau femeie, fără inhibiții sau prejudecăți și să putem accepta sexualitatea cu adevărat așa cum este ea.
    La școală suntem sau am fost învățați despre diferite domenii care să ne ajute în viață. Am primit o educație diversă despre cum să scriem, să citim, despre cum să învățăm o meserie care să ne reprezinte, etc. Părinții și cei apropiați ne-au îndrumat cum au știut ei mai bine și cu toate acestea, puțini dintre noi am avut parte de acea educație  sexuală care sa ne permită cunoașterea înzestrării erotice pe care o avem și cum să ne folosim de aceasta corect și fără inhibiții.


    Cel mai adesea în perioada pubertății ne-am format fiecare dintre noi o idee sau o viziune proprie despre ce înseamnă sexualitatea. Unii poate am avut norocul să beneficiem de o educaţie sexuală bună și fără prejudecăţi, însă majoritatea dintre noi ne-am format o imagine despre sexualitate care poate să fie falsă sau eronată, iar aceasta se datorează și faptului că nu a fost nimeni lângă noi care să ne învețe cu adevărat despre propriul erotism. Astfel, am pășit pe un teren nesigur și am căutat să aflăm de ici și colo câte ceva despre acest mister ce se trezea în noi și despre care ne era rușine să vorbim cu părinții sau cu cei în masură să ne îndrume. Aceasta este o perioadă foarte fragilă deoarece acum se formează primele reacții și primele păreri despre sexualitate, iar aceasta ne va influența atât personalitatea viitoare cât și atitudinea pe care o vom avea despre propriul erotism și întreaga noastra viață sexuală.


Plăcere sau ruşine?

    Cu siguranță că fiecare dintre noi am experimentat plăcerea erotică înca de la o vârstă foarte fragedă. Unii au simțit imboldul de a se mângâia singuri sau în cazul altora această curiozitate s-a trezit urmărind anumite secvențe sau fotografii erotice pe internet sau la televizor. Într-un mod sau altul, fiecare dintre noi am ajuns să luăm contact cu această dimensiune erotică din noi și am fost curioşi şi dornici să descoperim acele senzații noi care ne încântau și care ne erau ascunse până atunci.
    Odată cu experimentarea primelor stări de plăcere erotică la cei mai mulți dintre noi s-a creat și asocierea cu un sentiment de vinovăție sau rușine. Aceasta ne-a determinat ca o perioadă să nu vorbim cu nimeni despre senzațiile de plăcere descoperite, fiindu-ne teamă să nu fim pedepsiti sau acuzați. Aceasta ne-a determinat să reprimăm în mare măsură anumite porniri nevinovate și neștiind cum să procedăm, am ascuns aceasta din pudoare într-un colțisor adânc din ființa noastră întocmai ca un copil care a descoperit ceva valoros și îl ascunde undeva unde nimeni nu poate să-l găsească, mergand numai el din când în când să-și revadă comoara.

A ști înseamnă a putea!

    educatia sexuala corecta in cupluÎn zilele noastre avem la dispoziție nenumărate posibilități de a cunoaşte, cu mult mai multe decât altădată. Tradițiile orientale abundă în informații valoroase legate de educația sexuală care poate să aibă loc chiar și acum, indiferent de vârsta pe care o avem. Este necesar doar să fim deschiși și să credem în faptul că viața noastră sexuală poate să fie îmbogățită și perfecționată mereu. Prin aceasta înțelegem să aducem o nouă calitate vieții noastre amoroase, un nou parfum pe care poate nu l-am cunoscut niciodată.
    De aceea este necesar să începem să ne cunoaștem atât pe noi înșine cât și pe iubita noastră în profunzime. Trebuie să ajungem gradat să descoperim zonele ei erogene cele mai sensibile cât și modul în care îi place să fie atinsă.
    Prin aceasta vom înceta să mai privi amorul ca pe o goană nebunească după plăcere care cel mai adesea se termină cu acel colaps total pe care deja îl cunoaștem. Această situație tragică generează adeseori stări de frustrare și gol interior sau chiar resentimente în cazul femeii iubite.
    Acest fenomen binecunoscut se numeste criză sau depresie post-coitum. De aceea cel mai bine este ca bărbatul să fie cât mai sensibil și atent la nevoile amoroase ale iubitei sale și să încerce ca înainte de toate să i le împlinească rând pe rând cu iubire, adorație și dăruire, trăind astfel la rândul său o mare împlinire. Vom descoperi că astfel relația noastră amoroasă se dilată gradat într-o nouă dimensiune care devine din ce în ce mai împlinitoare, mai bogată pentru amândoi, reîmprospătând parfumul iubirii noastre cu dulci nuanțe necunoscute până atunci.

Categorie: