Aparatul genital feminin
Aparatul genital feminin cuprinde organele specifice genului feminin ce au rol endocrin, ovogenetic și de reproducere. Aparatul genital feminin propriu-zis este format din vagin, uter, ovare, trompe, ligamente uterine și organele genitale externe. Pentru o educație sexuală cât mai exactă și mai echilibrată sunt necesare cunoștințele privind anatomia și fiziologia aparatului genital feminin, dar și masculin, pentru ca tinerii (și nu numai) să înțeleagă ce se petrece cu corpul lor atunci când se află în perioada ciclului menstrual, a ovulației sau când se instalează sarcina.
Anatomia aparatului genital feminin
În primul rând, regiunea genitală externă, cea vizibilă este formată din vulvă și vagin. La un control ginecologic mai amănunțit, examinarea organelor interne este deosebit de importantă.
Vulva
Vulva este alcătuită din două labii mari, două labii mici, din clitoris, orificiul de eliminare a urinii (uretral), vestibul, pubisul (muntele lui Venus) și numeroase alte glande. De asemenea, tot în acest context regăsim și himenul, un țesut care închide parțial intrarea vaginului, la femeile care nu au avut niciodată experiențe sau contact sexual, și această membrană se rupe o dată cu prima experiență sexuală. De asemenea, este foarte important să menționăm și clitorisul, care este bogat în vase sanguine și inervații și este corespondentul penisuluil la bărbați. Excitarea clitorisului înainte de un act sexual declanșează orgasmul femeii.
Ovarele
Ovarele reprezintă două organe cu o lungime de aproximativ trei cm. ovarele reprezintă glanda sexuală feminină care are rol endocrin și ovogenetoc. Ovarele sunt situate în cadrul cavității peritoneale pelviene și sunt fixate la un capăt de uter, și la celălalt capăt de pavilionul trompei uterine. Ovulele sunt depozitate în ovare, iar lunar, câte un ovul este eliminat. Ovarele au un rol deosebit de important în reproducere dar sunt și foarte des afectate de răceli și boli ale aparatului genital feminin. Ovarele secretă estrogen și progesteron, iar doamnele aflate în perioada fertilă au modificări ritmice ale secreției hormonilor feminini, așadar aceste modificări aparțin ovarelor și a celorlalte organe sexuale. Aceste modificări lunare poartă denumirea de ciclu sexual lunar feminin, mai exact, ciclu menstrual. În urma ciclului ovarian, se eliberează un ovul cu posibilitatea dezvoltării unui făt și aparatul genital feminin este pregătit de implantarea ovulului fecundat.
Ovulele
Ovulele sunt cuprinse în interiorul unui grup de celule denumite foliculi ovarieni. Ovulele sunt depozitate în ovare și reprezintă nucleul aparatului genital feminin, din punct de vedere reproductiv.
Ovulul are un rol deosebit de puternic în ceea ce privește reproducerea, deoarece acesta este fecundat de spermatozoid, în perioada maximă de ovulație, și rezultă astfel embrionul care va deveni un făt.
Uterul
Uterul este un organ ce aparține aparatului genital feminin în care ajunge oul din timpul ovulației, și în care se dezvoltă embrionul și mai apoi fătul pe perioada sarcinii. Uterul are o formă de pară răsturnată pe interior, și este căptușit cu o mucoasă deosebit de importantă, endometrul. Uterul are rolul de a găzdui oul fecundat și mai apoi fătul. De asemenea, poziționarea uterului este deasupra vezicii urinare, comunicând lateral cu trompele uterine, și în partea de jos cu vaginul. Dimensiunile uterului diferă de la femeie la femeie, iar în timpul sarcinii ajunge la o medie de 8cm lungime și 4 cm lățime.
Trompele uterine
Trompele uterine sunt două tuburi flexibile ce au o lungime medie de zece centimetri și au grosimea unui fir de păr. Trompele uterine au și ele un rol foarte important în reproducere, astfel că acestea direcționează în mod corect ovulul fecundat și îl hrănesc în procesul de diviziune, înaintea implantării.
Colul uterin, sau cervixul
Colul uterin, sau cervixul este zona îngustată de trecere către vagin, care este situată în partea inferioară a uterului, și se închide în timpul sarcinii.
Vaginul
Vaginul face parte din aparatul genital feminin extern și are un rol foarte important, deoarece la nivelul vaginului are loc actul sexual, dar și nașterea pe cale naturală. Vaginul are o lungine de aproximativ 12 cm și o lățime de aproximativ 3 cm, acesta făcând legătura între uter și vulvă. Vaginul este un organ foarte elastic, așadar acesta își poate modifica semnificativ dimensiunile în timpul actului sexual și a nașterii. În vagin se regăsește și flora vaginală, o secreție albicioasă.
Partea externă a aparatului genital feminin
Aparatul genital feminin are și o parte externă. Așadar, organele care intră în alcătuirea aparatului genital feminin din punct de vedere extern sunt în principiu vulva.
Vulva este constituită din muntele lui Venus, labiile mari, labiile mici, clitorisul, himenul, glandele Bertholin, glandele Sjene, bulbii vestibulari, glandele anexe regionale și perineul. Vulva reprezintă partea externă a aparatului genital feminin și are funcție de micțiune, de copulație și de reproducere.
Așadar, la nivelul vulvel întâlnim muntele lui Venus. Acesta reprezintă regiunea acoperită încă de la pubertate cu păr, fiind foarte bogat în țesut fibroconjunctiv.
Labiile mari reprezintă două pliuri alcătuite din fibre musculare și din țesut ce sunt acoperite la nivel extern de piele și la nivel intern de un epiteliu. Din punct de vedere anatomic, aceste labii sunt deosebit de importante părți ce intră în alcătuirea aparatului genital feminin.
Mai departe, labiile mici sunt formate din fibre și țesut și sunt asemănătoare labiilor mari, având rol în stimularea sexuală. Acestea sunt acoperite de mucoasă și au glande sebacee și sudoripare.
Clitorisul intră tot în alcătuirea aparatului genital feminin. Acesta este poate cel mai sensibil dintre organele genitale feminine externe, având rol în obținerea orgasmului. Clitorisul este situat în apropierea labiilor mici și este cea mai sensibilă parte erogenă a femeii. Clitorisul este capabil de excitație sexuală și de obținerea orgasmului clitoidian.
Himenul este o menbrană ce blochează într-un fel intrarea în vagin și este format din țesut bine vascularizat. Himenul se rupe în general la primul contact sexual, fiind un semn de virginitate. Dar himenul se poate rupe și la introducerea în vagin a tampoanelor interne sau la exerciții fizice ce țin de elasticitate. Himenul poate avea mai multe forme și de asemenea poate fi foarte rigid sau elastic. Himenul este considerat din cele mai vechi timpuri a fi suprema dovadă a virginității. realitatea este că foarte multe femei nu sângerează la primul contact sexual și himenul nu este lezat. Așadar himenul este unul din organele foarte importante ale aparatului genital feminin.
Glandele Bertholin sunt situate pe extremitățile inferioare ale vaginului în grosimea labiilor mari, în vreme ce glandele Skene se deschid pe părțile laterale ale orificiului uretral. Acestea sunt localizate pe peretele anterior al vaginului și nervii din jurul acestor glande pot provoca orgasm. Unii spun că aceste glande ar reprezenta secretul ejacușătoo feminine. Dar la unele femei, aceste glande pot fi și absente.
Bulbii vestibulari reprezintă organe erectile ce nu sunt complet dezvoltate.
Deschiderea vaginului este cunoscută și sub denumirea de himen.
Cunoașterea amănunțită a aparatului genital feminin și a rolului fiecărui organ în parte în cadrul reproducerii ne poate ajuta să înțelegem mult mai bine actul sexual propriu-zis, sarcina și nașterea.