Itinerarii spirituale în România

 Sunt anumite momente în viața noastră, când omul simte nevoia de sacru, pentru a-și recăpăta echilibrul pierdut. Atunci, în acele momente, el se rupe de banalul și de stresul cotidian și își caută liniștea în preajma locurilor care emană credință și spiritualitate. Perioada sărbătorilor, îndeosebi este aceea în care oamenii acordă importanță credinței. Dar acest lucru poate fi făcut și fără un prilej de sărbătoare anume. Concediul, sau cel puțin, o parte din concediu sau din vacanța de vară pot fi petrecute și printr-un tur al mănăstirilor. Ce înseamnă să petreceți câteva zile în aceste locuri lipsite de stres, de griji, de ispitele de zi cu zi? O adevărată relaxare pentru trup și suflet și de asemenea o stare interioară de bine.

Sucevița – „Testamentul„ artei moldave

 Dintre perlele Bucovinei, pentru petrecerea anumitor sărbători, sau pentru câteva zile de relaxare și liniște, Sucevița este cea mai căutată dintre mănăstiri. Aflată la 18 km de Rădăuți, Sucevița are hramul Învierea Domnului, și are o semnificație aparte în ceea ce privește arta secolelor XV-XVI, arhitectură religioasă, monastică, pictură, sculptură în lemn și în piatră, broderii, manuscrise, argintărie, și lista poate continua. Prima biserică ce a precedat complexul mănăstiresc actual a fost datată în 1581, pentru ca pe parcurs să fie ridicată biserica de astăzi, zidurile și turnurile din incintă, o casă domnească și mai multe chilii. Toate acestea o fac să apară astăzi o veritabilă cetate medievală, nu doar o mănăstire. Biserica de la Sucevița este construită în stilul arhitecturii moldovenești, iar dintre toate mănăstirile moldovenești, pictura exterioară de la Sucevița, cu celebra Scară a virtuților este cea mai bine conservată.

Minunile de la Frăsinei

 Mănăstirea Frăsinei este unică în felul ei, fiind așezată la poalele muntelui, pe valea pârâului Muiereasca, la 23 km de Râmnicu Vâlcea. Mănăstirea Frăsinei este una din puținele mănăstiri care mai respectă pravila de la Muntele Athos, fiind rânduită de întemeietorul ei, Sf. Ierarh Calinic de la Cernica. Cu 2 km înainte de mănăstirea propriu-zisă se află așa zisa mănăstire a femeilor, acestea nemaiavând voie să înainteze, nefiindu-le permis să urce. Cu toate acestea, mănăstirea Frăsinei este un loc deosebit, deoarece aici au avut și încă mai au loc minuni chiar și în miezul zilei. Mănăstirea Frăsinei este un loc renumit unde, până acum câțiva ani, oamenii veneau și pentru a-l întâlni pe părintele Gheorghe Ghelasie, celebru pentru cartea luim Medicina Isihastă, un adevărat doctor care tratează partea trupească cu plante și sufletul cu rugăciune și prin intermediul spovedaniei. Mănăstirea de la Frăsinei are 2 biserici – una veche, din lemn, ce datează din 1710, și biserica cea mare, clădită de Sf. Calinic de la Cernica, între 1860-1863.

Minunea din stejar

 Inedita mănăstire dintr-un lemn se află la 25 km distanță de Râmnicu Vâlcea. Potrivit tradiției, un călugăr a găsit în scorbura unui stejar uriaș o icoană cu Maica Domnului, o icoană deosebită, și aceasta i-a spus Dorința mea este să ridici o mănăstire aici, din acest copac. Biserica actuală a fost ctitorită de Preda Brâncoveanu și de Matei Basarab, între 1634 și 1636. Pe locul primei biserici care a ars, a fost ridicată o a doua biserică, ce adăpostește o colecție de icoane, printre care și Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului cea Îndurătoare.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus

 Mănăstirea Sâmbăta de Sus care se află la 30 km de Făgăraș, a fost ctitorită de domnitorul Constantin Brâncoveanu, pe propria-i moșie, și reprezintă cea mai mare, cea mai puternică, și cea mai organizată mănăstire din Ardeal. Lăcașul de cult are o tradiție seculară în pictura pe sticlă și adăpostește peste 500 de icoane vechi. Atracția principală a mănăstirii a fost, până nu demult, părintele duhovnic Teofil Pârâian, orb din naștere, care a fost un exemplu de har și de spiritualitate.

Mănăstirea Sihăstria

 Un alt lăcaș de cult foarte important al țării noastre este Mănăstirea Sihăstria, aflată la 22 km de Târgu Neamț, unde a slujit și Cuviosul Părinte Cleopa. Mănăstirea a fost construită între anii 1730 și 1734 pe vatra schitului din Poiana lui Atanasie, care data încă din 1655.