Când începem să îmbătrânim?

 Specialiștii afirmă că la vârsta de 20 de ani, organismul atinge capacitatea sa fizică maximă. Începând de la această vârstă, organismul începe să îmbătrânească. Nivelele hormonale scad și încep să-și facă efectul radicalii liberi, care provoacă oxidarea celulară și îmbătrânirea. Sub acțiunea radicalilor liberi, pielea își pierde elasticitatea, apar primele riduri, iar organismul este mai predispus la apariția diferitelor boli.

 Totuși, se pare că dacă se controlează în mod adecvat dieta și nutrienții care se consumă, se practică în mod regulat o activitate fizică, se verifică din timp starea de sănătate pentru a preveni posibile patologii precum cele cardiovasculare, diabetul, obezitatea și inclusiv cancerul; nu se fumează și nici nu se consumă alcool, se tratează eventualele carențe de vitamine sau de minerale, calitatea vieții crește, iar posibilitatea de a trăi mai mult și mai bine se transformă în realitate.

 

De ce îmbătrânim?

 Conform doctorului Roberto Vimbert, cercetător în cadrul Institutului pentru sănătate publică și metode de cercetare biomedicală, “radicalii liberi apar în mod natural datorită expunerii ambientale, a fumului și a radiațiilor. Radicalii liberi sunt o amenințare inevitabilă. Aceștia străbat întregul organism și sunt foarte reactivi. Viața lor biologică medie este foarte scurtă, însă reușesc să reacționeze cu tot ceea ce îi înconjoară, cauzând astfel distrugerea lanțului celular.

 Radicalii liberi sunt factori importanți în declanșarea a mai mult de 80 de boli grave precum cancerul, diabetul, boala Alzheimer, bolile cardiovasculare, autoimune, și artrită. Acest lucru a generat diferite mituri despre radicalii liberi și daunele pe care le determină în organism. Cu siguranță că radicalii liberi pot cauza o distrugere a lanțului de grupuri celulare, însă în același timp organismul este capabil să-i neutralizeze cu ușurință.”

 Iar aici intră în scenă faimoșii antioxidanți. Antioxidanții protejează celulele de efectele radicalilor liberi, neutralizându-i prin inhibarea reacțiilor de oxidare care sunt cele care generează distrugerea celulară.

 

Dieta mediteraneană, sursă bogată de antioxidanți

 Există tot mai multe dovezi științifice despre beneficiile dietei mediteraneene pentru a controla acțiunea radicalilor liberi, care sunt principalii responsabili ai procesului de îmbătrânire. Se pare că această dietă binecunoscută conține antioxidanți valoroși care ajută la întârzierea declanșării procesului de îmbătrânire.

 Conform lui José Daniel Custodio, biolog și masterand în fitoterapie clinică, “acest tip de dietă poate modula dereglarea sistemelor biologice asociate cu stresul oxidativ. În ciuda faptului că dispunem de eficiente mecanisme antioxidante endogene (adică proprii organismului), cerințele modului de viață actual (solicitant și stresant) solicită un consum zilnic variat și adecvat de alimente antioxidante. În cadrul acestui grup de alimente se regăsesc citricele, surse bogate de vitamina C și de alte principii active pentru sănătate”.

 De exemplu, coaja citricelor conțin niște substanțe cunoscute sub numele de bioflavonoide. Acestea acționează ca antioxidanți, protejând acidul ascorbic (vitamina C) și alte componente ale plantei, de procesul oxidării.

 Studii medicale recente au demonstrat că aceste substanțe acționează în mod sinergic cu vitamina C și îmbunătățesc permeabilitatea capilară. Acest fapt ajută la prevenirea fracturilor și hemoragiile (evitând astfel tromboza). Bioflavonoidele previn și alte tulburări și afecțiuni precum răcelile, infecțiile virale, acționând ca niște puternici antioxidanți, îmbunătățesc vederea, etc.

 

Vitamina C, campioana antioxidanților

 Vitamina C este una dintre vitaminele indispensabile organismului. Ea a fost izolată din lămâie, în anul 1932, de către cercetătorul Szent-Gyorgy care a câştigat Premiul Nobel în medicină pentru descoperirea sa.

 Vitamina C se absoarbe în organism prin mucoasa bucală, cea esofagiană şi prin intestinul subţire. Asimilarea sa este însă mult diminuată de stres, de consumul de alcool, de fumul de țigară, de cortizon şi de antibiotice. În cazul categoriilor de oameni la care se produc frecvent radicali liberi (fumători, bolnavi cronici sau sportivi de performanță) se constată și o reducere a nivelului de vitamina C din corp şi de aceea, în special în cazul acestora, este necesar un aport crescut de vitamina C.

 Alături de vitamina A, vitamina E şi seleniu, vitamina C face parte din grupa principalilor antioxidanţi care combat radicalii liberi, ajutând celulele să se reînnoiască în mod permanent şi să-și păstreze sănătatea. Ea întărește sistemul imunitar și luptă eficient împotriva oricăror agenți patogeni, paraziți, virusuri şi microbi. Vitamina C este considerată în prezent cel mai redutabil inamic al tuturor bolilor.

 

Care sunt ingredientele cheie ale dietei mediteraneene?

 Să vedem în continuare care sunt ingredientele cheie ale dietei mediteraneene. Aceasta include la capitolul cereale integrale, paste, leguminoase: orzul, ovăzul, lintea, orezul integral, pastele integrale și cartofii.

 Se vor evita grăsimile nesănătoase, iar sursa de grăsimi bune este reprezentată de oleaginoase (migdale, nuci, alune, fistic, nuci braziliene), uleiul extravirgin de măsline, avocado, peşte și fructe de mare.

 Legumele incluse în această dietă sunt variate și se folosesc din abundență: broccoli, roșiile, mazărea, spanacul, morcovii, ceapa, ardeiul gras, usturoiul, castraveții, dovleceii, salata verde, vinetele.

 Ca și condimente și verdețuri se folosesc următoarele: mixul de ierburi italiene, oregano, pătrunjelul, chimionul, chilli, busuiocul, coriandru, menta, salvia, rozmarinul, cimbrul și mărarul.

 Lactatele preferate sunt laptele cu 2% grăsime, ouăle (preferabil cele organice), iaurtul grecesc, brânzeturile (mozzarella, parmezan) și lactatele de capră.

 Fructele care se regăsesc preponderent în cadrul acestei diete sunt citricele (portocalele, grapefruitul, mandarinele, lămâile, lămâile verzi, pomelo), dar și piersicile, strugurii, merișoarele, curmalele, căpșunii, pepenele roșu și cel galben, zmeura, afinele, toate acestea fiind surse bogate de minerale, vitamine şi antioxidanţi. De asemenea, mierea de albine (preferată în locul zahărului) și produsele stupului în general, sunt folosite și apreciate în cadrul dietei mediteraneene.

 Se consumă de asemenea, cu moderație, vinul roșu care este o sursă bogată de resveratrol, iar dacă se dorește evitarea alcoolului, acesta poate fi înlocuit cu sucul proaspăt de struguri roșii.

 

Supa gazpacho și plantele aromatice antioxidante

 S-a dovedit prin experimente, de exemplu, că consumul popularului gazpacho poate avea un rol critic în procesele oxidative și inflamatorii și în scăderea tensiunii arteriale, reducând apariția hipertensiunii la persoanele care au un risc cardiovascular crescut.

 Faimoasa supă gazpacho este originară din Andaluzia (Spania) și a fost creată special pentru zilele caniculare de vară, deoarece se servește rece. Gazpacho a devenit foarte populară datorită mixului savuros de legume și arome pe care le conține: roșii (ingredientul principal), castraveți, ardei gras, usturoi și ceapă.

 Aceste ingrediente se regăsesc în special în rețeta de supă de gazpacho din Andaluzia, însă există o varietate de rețete de gazpacho. Unele dintre ele exclud roșiile și se bazează pe fructe ca avocado, pepene roșu, struguri, etc.

 “Pe lângă citrice, continuă Custodio, există unele condimente care prezintă puternice acțiuni antioxidante în contextul acestei diete. Pe de altă parte, unele plante aromatice prezente în ambientul mediteranean au de asemenea proprietăți care oferă multe beneficii sănătății. Amintim aici condimentele precum rozmarinul, salvia, oregano sau cimbrul, toate foarte bogate în antioxidanți.

 De exemplu, un agent activ al condimentului oregano este acidul rozmarinic, care este un antioxidant puternic și care poate întări capacitatea de apărare a sistemului imunitar. Oregano are una din ratele cele mai ridicate de activitate antioxidantă, de exemplu are o putere antioxidantă de 42 de ori mai mare decât cea a merelor.